Cu câteva ore înainte de începerea discuţiilor de la Geneva, şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a semnalat „o problemă majoră”, acuzând Teheranul că refuză să discute despre programul său de rachete balistice – un dosar pe care Washingtonul doreşte să îl abordeze, la fel ca şi problema nucleară, relatează AFP şi Reuters.
Întâlnirea urmează discuţiilor de la Geneva de săptămâna trecută şi va fi din nou mediată de ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi.
Miercuri seara, ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, care conduce delegaţia iraniană, şi Albusaidi au discutat propunerile pe care Iranul le va prezenta pentru a ajunge la un acord, potrivit unei declaraţii publicate pe X de către Ministerul de Externe al Omanului.
Albusaidi urma să se întâlnească joi dimineaţă cu echipa de negociatori americani pentru a transmite punctul de vedere al Iranului şi a-l asculta pe cel al Statelor Unite.
Din ianuarie, fiecare parte se declară deschisă dialogului, dar şi pregătită pentru acţiuni militare, lăsând deschisă posibilitatea tuturor scenariilor.
Preşedintele american Donald Trump, care a trimis în Golf un dispozitiv militar masiv, repetă că preferă o soluţionare diplomatică a conflictului, dar marţi a acuzat Teheranul că are „ambiţii nucleare sinistre”.
Iranul a „dezvoltat rachete care pot ameninţa Europa şi bazele noastre” militare şi încearcă să conceapă rachete şi mai puternice, capabile „să ajungă în curând în Statele Unite”, a afirmat el în discursul despre Starea Uniunii.
„Minciuni sfruntate”, a răspuns Ministerul Afacerilor Externe iranian, în timp ce Iranul afirmă că a limitat raza de acţiune a rachetelor sale la 2.000 km.
Iranul dispune de un arsenal vast de rachete concepute local, în special Shahab-3, care pot ajunge în Israel, duşmanul său jurat, şi în câteva ţări din Europa de Est.
Subiectul se află în centrul discordiei dintre cele două ţări inamice: Washingtonul doreşte să includă în discuţii programul de rachete balistice, dar şi problema sprijinului acordat de Teheran grupurilor armate ostile Israelului, ceea ce Iranul refuză.
Republica Islamică doreşte, de fapt, să limiteze negocierile la aspectul nuclear şi cere ridicarea sancţiunilor care îi strangulează economia.
Duminică, Reuters a relatat că Teheranul oferă noi concesii în schimbul eliminării sancţiunilor şi recunoaşterii dreptului său de a îmbogăţi uraniu, în încercarea de a evita un atac al SUA. Cu toate acestea, ambele părţi rămân profund divizate – chiar şi în ceea ce priveşte amploarea şi ordinea de aplicare a măsurilor de relaxare a sancţiunilor paralizante impuse de SUA – a declarat pentru Reuters un înalt oficial iranian.
Witkoff și Kushner poartă din nou negocieri în paralel, cu Iranul și Ucraina
„Preşedintele doreşte soluţii diplomatice. Le preferă, le preferă cu mult. Aşadar, nu aş descrie ziua de mâine (joi) altfel decât ca o serie de discuţii, care, sper, vor fi productive, dar, în final, ştiţi, va trebui să discutăm şi alte subiecte în afară de programul nuclear”, a declarat Marco Rubio miercuri în cadrul unei conferinţe de presă ţinută la Saint Kitts şi Nevis.
În ciuda acestor divergenţe, Iranul asigură că un acord este „la îndemână”, potrivit şefului diplomaţiei Abbas Araghchi, care conduce delegaţia ţării sale la negocieri. El a invocat o „oportunitate istorică”.
Preşedintele Massoud Pezeshkian a vorbit, la rândul său, despre o „perspectivă favorabilă”, spunând că speră să iasă din „această situaţie de nici război, nici pace”.
Dar „succesul acestor negocieri depinde de seriozitatea celeilalte părţi şi de capacitatea acesteia de a evita comportamente şi poziţii contradictorii”, a subliniat Araghchi într-un comunicat joi dimineaţă.
Statele Unite sunt reprezentate de emisarul Steve Witkoff şi de ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, care, în paralel, trebuie să poarte discuţii şi cu Ucraina, tot joi, tot la Geneva.
Iranul şi Statele Unite au reluat dialogul la începutul lunii februarie în Oman, ţară mediatoare, apoi s-au întâlnit pentru prima dată în Elveţia, pe 17 februarie.
Un ciclu anterior de negocieri a fost întrerupt brusc în primăvara anului 2025 de războiul declanşat de Israel împotriva Iranului. Cu această ocazie, Washingtonul a lovit site-uri nucleare din Iran, iar Donald Trump a asigurat că a „distrus” programul nuclear al Iranului, chiar dacă amploarea exactă a pagubelor nu este cunoscută.
Negocieri sub tensiune
Occidentul şi Israelul se tem că Iranul încearcă să se doteze cu bomba atomică, în timp ce Teheranul invocă dreptul său la energia nucleară civilă, în virtutea Tratatului de neproliferare (TNP) la care este semnatar.
Noile tensiuni între Washington şi Teheran au apărut după reprimarea sângeroasă, în ianuarie, a unei vaste mişcări de contestare în Iran.
Donald Trump a promis atunci să vină „în ajutorul” poporului iranian.
„În ianuarie, am asistat la un efort susţinut din partea unui număr de state din Orientul Mijlociu pentru a convinge Statele Unite” să nu atace Iranul, subliniază Emile Hokayem, de la Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) din Londra. „Dar există multă teamă în acest moment, deoarece se aşteaptă ca aceasta să fie (un război) mai important” decât în iunie 2025, cu „iranienii care vor lupta mai mult”, continuă el.
SUA au adunat o forţă militară masivă în Orientul Mijlociu – cea mai mare desfăşurare militară din regiune de la invazia Irakului în 2003 – provocând temeri privind un conflict regional mai amplu.
Trump a declarat pe 19 februarie că Iranul trebuie să încheie un acord în 10-15 zile, avertizând că, în caz contrar, se vor întâmpla „lucruri foarte rele”.
Preţurile petrolului au crescut uşor joi, pe măsură ce investitorii evaluau dacă negocierile dintre SUA şi Iran ar putea evita un conflict militar care riscă să perturbe aprovizionarea, deşi creşterile au fost limitate de o creştere a stocurilor de ţiţei din SUA.
Arabia Saudită îşi măreşte producţia şi exporturile de petrol ca parte a unui plan de urgenţă în cazul în care un eventual atac al SUA asupra Iranului ar perturba aprovizionarea din Orientul Mijlociu, au declarat miercuri două surse.
În Iran, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei se confruntă cu cea mai gravă criză din cei 36 de ani de mandat, economia fiind afectată de sancţiuni mai severe şi de noi proteste în urma tulburărilor majore şi a represiunii sângeroase din ianuarie.
Preşedintele Masoud Pezeshkian a declarat joi că Khamenei a interzis armele de distrugere în masă, ceea ce „înseamnă în mod clar că Teheranul nu va dezvolta arme nucleare”, reiterând o fatwa emisă la începutul anilor 2000.
Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, este aşteptat la Geneva în timpul discuţiilor pentru discuţii suplimentare, aşa cum a făcut săptămâna trecută.
Israelul, care nu a aderat niciodată la NPT, este considerat de guvernele regionale ca deţinând arme nucleare, deşi nu confirmă şi nici nu neagă acest lucru.
