Parlamentul European îşi adoptă în această săptămână poziţia privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, dezbate răspunsul UE la criza actuală din Orientul Mijlociu şi implicaţiile acesteia asupra preţurilor la energie şi abordează necesitatea unor dispoziţii penale specifice şi a unei responsabilităţi sporite a platformelor digitale pentru a combate comportamentul online dăunător.
Parlamentul European îşi stabileşte, în urma votului de marţi care va fi precedat de o dezbatere, mandatul pentru discuţiile cu statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE.
Textul adoptat în cadrul Comisiei pentru bugete (BUDG) propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro (preţuri constante la nivelul anului 2025 sau 2,01 mii de miliarde de euro în preţuri curente) pentru perioada de şapte ani, ceea ce reprezintă o creştere nominală de 175,11 miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei din iulie 2025 (197,30 miliarde de euro în preţuri curente). Aceasta înseamnă că bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din Venitul Naţional Brut al UE, cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11 % din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM). Eurodeputaţii doresc ca această creştere de aproximativ 10% să fie alocată programelor-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administraţie sau pentru agenţiile descentralizate ale UE.
Parlamentarii europeni afirmă că propunerea lor reprezintă suma minimă de bani de care are nevoie UE pentru a-şi îndeplini angajamentele, pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor şi pentru a aborda provocările majore. După adoptarea poziţiei sale, PE va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la regulamentul de stabilire a structurii şi a principalelor cifre pentru bugetul pentru perioada 2028-2034, care pot începe de îndată ce Consiliul convine asupra poziţiei sale comune, potrivit unui comunicat al legislativului european.
Răspunsul UE la cea mai gravă criză petrolieră din istorie
Miercuri dimineaţă, eurodeputaţii şi reprezentanţii Consiliului şi ai Comisiei vor discuta despre răspunsul UE la criza actuală din Orientul Mijlociu şi implicaţiile acesteia asupra preţurilor la energie. Având în vedere evoluţiile din Iran şi din întreaga regiune care ameninţă securitatea regională şi mondială, UE pledează pentru detensionare şi pace, precum şi pentru libertatea de navigaţie. Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz a provocat cea mai mare perturbare a pieţei mondiale a petrolului din istoria sa.
Într-o dezbatere separată miercuri după-amiază, eurodeputaţii vor discuta cu reprezentanţii Comisiei Europene situaţia din sudul Libanului, unde sute de civili au fost ucişi şi mii au fost răniţi sau strămutaţi în urma incursiunilor armatei israeliene, aceştia urmând să insiste asupra necesităţii unei încetări durabile a focului şi a unui acces umanitar sporit.
Tot în această sesiune, PE va vota două rapoarte de evaluare a situaţiei drepturilor fundamentale şi a statului de drept în UE, invocând preocupări legate de justiţie, libertatea mass-mediei şi spaţiul civic. Raportul privind situaţia drepturilor fundamentale în UE, care urmează să fie supus la vot miercuri, analizează aplicarea Cartei drepturilor fundamentale şi respectarea valorilor europene în anii 2024 şi 2025, subliniind că democraţia, egalitatea şi spaţiul civic sunt supuse unor presiuni.
Raport privind statul de drept și dispoziții penale speciale contra hărțuirii cibernetice
Un raport separat privind Raportul Comisiei din 2025 privind statul de drept şi evoluţiile recente, care urmează să fie votat de eurodeputaţi tot miercuri, avertizează cu privire la progresele limitate înregistrate în ceea ce priveşte recomandările CE şi evidenţiază probleme grave legate de independenţa sistemului judiciar, corupţie, libertatea şi pluralismul mass-media şi siguranţa jurnaliştilor. Textul trage, de asemenea, un semnal de alarmă cu privire la restrângerea spaţiului civic şi la provocările generate de proliferarea tehnologiilor digitale, inclusiv a platformelor online şi a conţinutului generat de inteligenţa artificială.
O altă temă pe agenda sesiunii PE este combaterea hărţuirii cibernetice prin intermediul dreptului penal. Miercuri, deputaţii vor dezbate cu reprezentanţii Comisiei necesitatea unor dispoziţii penale specifice şi a unei responsabilităţi sporite a platformelor pentru a combate comportamentul online dăunător. Dezbaterea se va încheia cu o rezoluţie care va fi votată joi de eurodeputaţi.
Comisia şi-a prezentat recent planul de acţiune împotriva hărţuirii cibernetice, construit în jurul unei aplicaţii de sprijin, al coordonării abordărilor naţionale şi al prevenirii hărţuirii cibernetice prin încurajarea unor practici digitale mai sigure. Eurodeputaţii vor solicita Comisiei să transforme hărţuirea cibernetică într-o infracţiune în temeiul legislaţiei UE şi să propună alte măsuri legislative pentru a aborda lacunele juridice existente.
Tot în cadrul acestei sesiuni va fi supusă, cel mai probabil, votului plenului PE cererea de ridicare a imunităţii eurodeputatei Diana Iovanovici Şoşoacă ce a fost avizată pozitiv joi de Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a PE.
Legislativul comunitar nu comunică însă oficial pe tema ridicării imunităţilor decât în ultimul pas al procedurii, ceea ce înseamnă că votul pentru ridicarea imunităţii ar urma să fie anunţat luni, în deschiderea sesiunii, de preşedinta PE, Roberta Metsola.
