Percepţia a fost confirmată de un sondaj difuzat miercuri şi alimentată de impasul de pe frontul din Ucraina şi de reacţiile anemice ale Rusiei faţă de acţiunile SUA împotriva aliaţilor săi, respectiv Iranul, unde ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis în bombardamentele americano-israeliene, sau Venezuela, unde preşedintele Nicolas Maduro a fost capturat de un comando american, relatează agenţia EFE.
Potrivit sondajului efectuat de societatea de cercetări sociologice VTSIOM, numai 32,1% dintre cetăţenii ruşi chestionaţi l-au indicat pe Putin drept politicianul căruia doresc să-i încredinţeze gestionarea principalelor activităţi ale Statului. Deşi el are în continuare scorul cel mai ridicat, pe locul doi fiind ministrul de externe Serghei Lavrov, acest procent obţinut de liderul de la Kremlin este cel mai mic din sondajele de acelaşi fel efectuate de când a ordonat invazia în Ucraina, în februarie 2022.
Prin dispariţiile sale prelungite din spaţiul public şi reacţiile slabe în faţa evoluţiilor internaţionale majore din ultima vreme, Putin şi-a provocat singur această scădere de popularitate.
După capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro pe 3 ianuarie într-o operaţiune militară americană spectaculoasă, au curs numai veşti proste pentru Kremlin.
Situația din Ucraina rămâne tensionată
Astfel, în războiul din Ucraina trupele ruse nu au obţinut niciun progres notabil, doar mici înaintări în provincia Doneţk. Mai mult, armata rusă chiar a pierdut teritorii în provinciile Dnipropetrovsk şi Zaporojie, dacă sunt corecte revendicările avansate în ultimele zile de armata ucraineană.
Aceasta din urmă a lovit marţi cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică producătoare de componente electronice pentru rachete în provincia rusă Briansk, atac ce a provocat şi victime civile. Ca de obicei după atacuri de acest fel, Rusia s-a limitat să acuze Regatul Unit de implicare în conflict, repetând că rachete de acest fel nu pot fi lansate de militarii ucraineni fără asistenţa susţinătorilor occidentali ai Ucrainei.
După pierderea aliatului venezuelean, Rusia se confruntă acum şi cu perspectiva pierderii celui iranian, dacă SUA şi Israelul vor reuşi prin războiul în desfăşurare să înlocuiască regimul de la Teheran cu unul filo-occidental, iar pentru Rusia aceasta ar fi o lovitură cu implicaţii mult mai severe.
Deşi asediat de bombardamentele americano-israeliene, actualul regim iranian are în continuare situaţia politică sub control, dar uciderea ayatollahului Ali Khamenei a fost deosebit de dureroasă pentru Moscova, analiştii apropiaţi Kremlinului interpretând-o ca pe un avertisment clar adresat autocraţiilor cu care Rusia menţine o cooperare strategică.
Cetăţenii ruşi cred că, după Venezuela şi Iran, următoarea pe lista SUA este tot un aliat al Rusiei, respectiv Cuba, şi că de asemenea în cazul acesteia Kremlinul va sta cu braţele încrucişate privind cum cade sub control american.
O imagine a conducerii slabe în ochii rușilor
Lista eşecurilor Rusiei pentru anul în curs este completată de sechestrarea de către SUA, Franţa şi Belgia a unor petroliere din aşa-numita „flotă din umbră” cu care Rusia îşi exportă petrolul, acţiuni în faţa cărora Moscova a răspuns doar cu proteste formale.
Aşadar, Putin este văzut tot mai mult, atât de ruşii moderaţi cât şi de cei adepţi ai liniei dure în politica externă, drept un lider slab şi incapabil să apere interesele Rusiei şi pe cele ale aliaţilor săi în faţa agresivităţii crescânde a preşedintelui american Donald Trump.
Într-una dintre rarele sale apariţii publice de la începutul anului, Putin a transmis un mesaj video pe 8 martie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, dar a trebuit să repete mesajul pentru că a început să tuşească, însă înregistrarea iniţială a fost difuzată public din greşeală.
