Dragoș Pîslaru: „Inițial părea să fie o inițiativă care se concentrează doar pe zona nordică, granița cu Belarus, Rusia și datorită demersurilor diplomatice pe care le-am făcut într-un interval scurt de timp, iată, România participă, pentru că se discută acuma de toată frontiera, inclusiv cu Ucraina și Marea Neagră. Este o inițiativă crucială, pentru că are acuma un rol și financiar, circa 20 de miliarde de euro, și simbolic. Miza cea mare este ca în cadrul financiar multianual 2028-34 să avem o finanțare dedicată regiunilor de frontieră.”
Ministrul a explicat și riscul politic din spatele acestei inițiative, în contextul diferențelor de poziționare din regiune față de Ucraina.
„Sunt țări cum ar fi Ungaria sau Slovacia, care în ultima vreme nu au fost chiar aliniate cu privire la poziția legată de Ucraina. Și atunci cumva a existat acest risc ca flancul estic să se rupă și, așa cum am văzut acest pericol al Europei cu mai multe viteze, să constatăm că deja avem cluburi din care România, deși este un actor crucial în flancul estic, ar fi putut să rămână cumva izolat”, a mai explicat ministrul.
Regiunile din nord-est și sud-est ar putea primi un „bonus de dezvoltare”. Botoșani și Vaslui, în vizorul noilor finanțări europene
Pîslaru a explicat că mecanismul vizează, în cazul României, regiunile Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est, adică zonele aflate la granița cu Ucraina și Marea Neagră, afectate de proximitatea războiului.
„Avem, dacă vreți, un bonus de dezvoltare pentru aceste trei regiuni”, a spus Pîslaru, care a dat ca exemple decalajele de dezvoltare din estul regiunii Nord-Est, inclusiv în județe precum Botoșani și Vaslui.
România vrea să intre în reconstrucția Ucrainei cu planuri concrete
Pîslaru susține că noul mecanism poate ajuta la crearea de infrastructură și legături economice care să permită României să joace un rol important după încheierea războiului.
„Toate aceste elemente (…) ne pregătesc și pentru foarte importantul proces de reconstrucție al Ucrainei”, a spus el.
Ministrul a mai anunțat că există și o inițiativă de asistență tehnică, denumită Bridge, realizată împreună cu Banca Mondială, pentru care sunt alocate 2,5 milioane de euro.
Scopul este ca cele trei regiuni să își pregătească mai bine planificarea strategică și proiectele pentru perioada următoare.
PNRR: Jalonul privind pensiile speciale din cererea 3 rămâne în pericol.
Dragoș Pîslaru: „Încercăm să salvăm ceva ce aproape este imposibil de salvat”.
Ce spune despre cererea 4 din PNRR
România încearcă să recupereze jalonul din cererea de plată 3 a PNRR privind pensiile speciale, dar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, admite că situația este foarte dificilă.
„Data limită e dată limită”, a spus ministrul, precizând că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul este considerat neîndeplinit, pentru că termenul de 28 noiembrie a fost depășit.
Pîslaru a declarat că autoritățile încearcă „in extremis” să convingă Comisia Europeană să reevalueze jalonul și că au găsit „o portiță legală”, dar a avertizat: „Încercăm acuma să salvăm ceva ce aproape este imposibil de salvat”.
Un răspuns privind șansele reale ar putea veni în prima jumătate a lunii martie, după continuarea dialogului cu Bruxelles-ul.
În schimb, pe cererea de plată 4, mesajul ministrului este mai optimist: evaluarea Comisiei Europene este aproape de final, iar România așteaptă în martie unda verde pentru 2,62 miliarde de euro grant.
Ministrul a anunțat și că va prezenta public riscurile din implementarea PNRR, pe baza unei analize interne „pe principiul semaforului”.
