Potrivit agendei anunţate de Biroul de presă al Guvernului, prim-ministrul va avea joi întrevederi şi cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, comisar pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, dar şi cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare.
Totodată, Ilie Bolojan va participa la Eastern Border Regions High-Level Conference (Conferinţa la nivel înalt privind regiunile estice ale Uniunii Europene), unde va susţine o alocuţiune.
Ulterior, va avea declaraţii de presă la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.
Corespondent Știrile ProTV: „România speră să primească un răspuns de la Comisia Europeană în legătură cu reevaluarea jalonului privind pensiile speciale, în prima jumătate a lunii martie. Autoritățile așteaptă promulgarea pentru a încărca în sistem dovada și pentru a susține, în dialogul cu Bruxelles-ul, că reformă a fost facuta la timp, chiar dacă termenul-limită, 28 noiembrue a fost depășit. Ministrul Fondurilor Europpene Dragos Pîslaru spune că în ceea ce privește cererea de plata numarul patru, depusă în decembrie, este aproape de finalul evaluării, iar România speră să primească unda verde în martie pentru 2,62 miliarde de euro.
În paralel, aici, la Bruxelles, se discută și o altă miză importantă pentru România: mecanismul East Invest, estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro, care ar putea aduce finanțare suplimentară pentru regiunile de frontieră afectate de războiul din Ucraina. În România, miza este mai ales pentru județe precum Botoșani si Vaslui sau alte zone aflate aproape de granița cu Ucraina și de Marea Neagră, unde dezvoltarea este afectată de proximitatea războiului. Aceste județe ar putea fi ajutate prin finanțări pentru firme mici și mijlocii, infrastructură, utilități și proiecte de conectivitate. Premierul Ilie Bolojan merge la Bruxelles tocmai pentru a participa la semnarea acestui mecanism, alături de lideri și reprezentanți ai altor state de pe flancul estic. Vizita include și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în care premierul va încerca sa discute inclusiv despre PNRR, însă în linii mari, fără să intre în detalii tehhnice. Miza este să-i convingă pe cei de la Bruxelles, că România este un partener serios, credibil, pe care Uniunea Europeană se poate baza”.
Banii din PNRR pentru reforma pensiilor speciale, pe agenda întâlnirii
Miercuri, premierul s-a întâlnit la Bruxelles cu europarlamentari români. Cu această ocazie, au avut loc discuţii legate de agenda întâlnirilor de joi cu oficiali europeni.
„Premierul a prezentat principalele teme de discuţie, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraţilor, până la programul SAFE, situaţia fiscal-bugetară a României şi măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar”, informa Guvernul.
Premierul Bolojan a declarat marţi seara că principalele teme pe care le va aborda cu oficialii europeni la Bruxelles vizează lansarea programului mecanismului EastInvest, cadrul de finanţare multianual pe anii următori şi absorbţia fondurilor din PNRR.
„La Bruxelles, avem ca elemente de bază de discuţie, în întâlnirile care sunt programate, aspecte care ţin de programul pe care Uniunea Europeană l-a dezvoltat pentru ţările care sunt la graniţa de est a Uniunii. Deci, începe acest program, care înseamnă nişte facilităţi suplimentare pentru regiunile ţării noastre care sunt la graniţa cu Ucraina sau cele din zona Mării Negre. De asemenea, avem câteva aspecte care ţin de cadrul de finanţare multianual pe anii următori şi de absorbţia fondurilor din PNRR, unde în prezent suntem în discuţii avansate pe aspecte care ţin de jaloane, de trageri, în aşa fel încât până la sfârşitul lunii august să putem să absorbim fondurile europene care sunt dedicate României”, preciza Ilie Bolojan, la Palatul Victoria.
„ Ar fi un miracol ca România să mai salveze banii din PNRR alocați pentru reforma pensiilor magistraților”. Declarația a fost făcută de Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene. Asta în condițiile în care în joc sunt 231 de milioane de euro, iar Comisia Europeană consideră, în acest moment, jalonul neîndeplinit. Autoritățile române, încearcă să obțină o reevaluare, după decizia Curții Constituționale.
