„Elementele de probă culese conduc Comisia la concluzia că autoritățile ruse au comis crime împotriva umanității, și anume deportarea și transferul forțat, precum și dispariția forțată a unor copii”, se arată într-un comunicat al Comisiei internaționale de anchetă privind Ucraina, publicat la Geneva odată cu lansarea raportului.
Această comisie a fost înființată în 2022, la scurt timp după invazia rusă la scară mare a Ucrainei, de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, cu scopul de a ancheta presupusele încălcări comise în timpul războiului.
Autorii raportului constată că autoritățile ruse au „deportat și transferat ilegal copii” de la începutul ofensivei și că le-au „amânat în mod nejustificat repatrierea”.
Încălcarea dreptului internațional umanitar
În plus, măsurile luate față de copiii deportați „au încălcat dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului” și nu au fost ghidate de interesul superior al copilului, subliniază Comisia.
Până în prezent, aceasta a confirmat expulzarea sau transferul a 1.205 copii, însă avertizează că autoritățile ruse au „deportat sau transferat mii de copii din zonele pe care le ocupau în Ucraina”.
Aceasta este o problemă extrem de sensibilă în Ucraina și rămâne în centrul fiecărei noi negocieri pentru un eventual acord de pace între Kiev și Moscova.
Potrivit autorităților de la Kiev, peste 20.000 de copii ucraineni au fost luați cu forța de la începutul războiului.
Rusia susține că a deplasat anumiți copii ucraineni din casele lor și din orfelinate pentru a-i proteja de amenințarea ostilităților.
Comisia subliniază însă că dreptul internațional umanitar prevede ca evacuările să fie „temporare și motivate de motive imperioase de sănătate (…) sau de securitate”.
Potrivit anchetatorilor, 80% dintre copiii expulzați sau transferați în cazurile examinate de Comisie nu s-au întors acasă.
Întoarceri „împiedicate”
Probele culese arată că autoritățile ruse au urmat o politică concepută și pusă în aplicare la cel mai înalt nivel al aparatului de stat al Federației Ruse, cu scopul de a împiedica repatrierile, subliniază Comisia.
Aceasta confirmă implicarea „directă” a președintelui rus Vladimir Putin.
Anchetatorii au constatat că „adopțiile și plasamentele de lungă durată au fost prioritare”, rudele copiilor nu au fost informate despre soarta acestora, iar repatrierile organizate au fost „împiedicate”.
Această situație a condus la faptul că acești copii sunt „crescuți într-un mediu străin, departe de familiile lor, uneori la mii de kilometri de Ucraina”, adaugă ei.
În decembrie, Adunarea Generală a ONU a cerut repatrierea imediată și necondiționată a copiilor „transferați cu forța” în Rusia, printr-o rezoluție cu caracter neconstrângător.
În 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, privind „deportarea ilegală” a copiilor.
Abuzuri în interiorul armatei ruse
Comisia afirmă în raport că tribunalele rusești și cele din zonele ocupate ale Ucrainei au privat civilii și prizonierii de război de garanții pentru un proces corect.
Anchetatorii denunță, de asemenea, recurgerea la probe fabricate sau obținute prin tortură.
Ei evocă totodată o serie de abuzuri în cadrul armatei ruse. Militari care au dezertat au descris violențe la care erau supuși de către comandanții lor, care relevă un „dispreț total față de viața și demnitatea omului”.
Comisia își exprimă îngrijorarea față de definirea prea largă și deturnarea uneori de către Ucraina a infracțiunii de „activitate de colaborare” cu inamicul.
Ea semnalează, de asemenea, încălcări legate de mobilizarea militară, precum detenția ilegală sau presiuni și violențe împotriva obiectorilor de conștiință.
Comisia internațională de anchetă a ONU — care nu este recunoscută de Moscova — urmează să prezinte joi acest raport în cadrul celei de-a 61-a sesiuni regulate a Consiliului Drepturilor Omului, la Geneva.
