Premierul spaniol a amintit că SUA „ne-au atras deja” în războiul din Irak din 2003, care a declanşat, în opinia sa, „cel mai mare val de nesiguranţă” din Europa după căderea Zidului Berlinului, într-o declaraţie în care a apărat poziţia guvernului pe care îl conduce faţă de actualul conflict armat din Orientul Mijlociu.
Acel război „care, teoretic, s-a spus atunci că se duce pentru a elimina armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, a aduce democraţia şi a garanta securitatea globală„, a afirmat premierul Sanchez, „a produs efectul opus”, generând mai multă insecuritate, terorism şi afectând economia globală.
„Acesta a fost cadoul trioului din Azore către europenii de atunci: o lume mai nesigură„, a concluzionat el în declaraţiile sale oficiale fără întrebări, făcând referire la foştii conducători George W. Bush (SUA), Tony Blair (Regatul Unit) şi Jose Maria Aznar (Spania).
Pedro Sanchez a mai afirmat că Spania nu va fi „complice la ceva rău pentru lume”, cum este actualul război din Orientul Mijlociu, „doar de frica represaliilor din partea cuiva„, făcând aluzie la ameninţările SUA de a întrerupe comerţul cu Spania din cauza poziţiei Madridului faţă de conflict.
Referitor la actualul conflict, premierul Spaniei a estimat că trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea „ca războiul să fie lung” şi a adăugat că guvernul pe care îl conduce va menţine aceeaşi poziţie „clară şi fermă” pe care o are faţă de Ucraina şi Fâşia Gaza şi care se traduce printr -„nu distrugerii dreptului internaţional care ne protejează pe toţi”.
În acest sens, el a susţinut că guvernul analizează scenarii şi posibile măsuri pentru a ajuta gospodăriile, lucrătorii, întreprinderile şi persoanele independente pentru a atenua impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu.
„Avem capacitatea, precum şi voinţa politică, şi o vom face împreună cu agenţii sociali, aşa cum am făcut în timpul pandemiei, a crizei energetice sau, recent, a crizei tarifare”, a adăugat premierul Spaniei, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Adresându-se cetăţenilor spanioli prinşi în conflict le-a comunicat că „pot fi siguri că îi vom ajuta şi că îi vom aduce acasă”.
În regiune se află aproximativ 30.000 de spanioli – rezidenţi, turişti şi persoane care se deplasaseră în zonă din motive de muncă.
Marţi a revenit în Spania un prim grup de cetăţeni, în timp ce alţii părăsesc zona pe alte căi.
UE se declară pregătită să-şi apere interesele, după ameninţările lui Trump la adresa Spaniei
Uniunea Europeană a transmis miercuri că este „pregătită să reacţioneze” pentru a-şi apăra interesele şi pe cele ale statelor sale membre în faţa ameninţărilor comerciale ale preşedintelui american Donald Trump la adresa Spaniei, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Comisia se va asigura că interesele Uniunii Europene sunt pe deplin protejate. Suntem solidari cu toate statele membre şi cu cetăţenii acestora şi suntem pregătiţi să reacţionăm, dacă este necesar, prin politica noastră comercială comună, pentru a apăra interesele UE”, a declarat un purtător de cuvânt.
„UE şi SUA au încheiat anul trecut un acord comercial important”, iar Comisia „se aşteaptă ca Statele Unite să îşi respecte pe deplin angajamentele„, a adăugat purtătorul de cuvânt, reafirmând în acelaşi timp că Europa „va continua să depună eforturi pentru a stabili relaţii comerciale transatlantice stabile, previzibile şi reciproc avantajoase„.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat marţi că va rupe relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Spania, spunând „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu această ţară, după ce Madridul a refuzat să permită armatei americane să utilizeze bazele sale din Andaluzia ca parte a războiului împotriva Iranului.
Trump a descris Spania drept un „partener groaznic” în NATO şi a avertizat că „nimeni” nu trebuie să îndrăznească să-i spună lui că nu poate folosi instalaţiile militare ale vreunei ţări.
Este vorba de baza navală Rota şi de baza aeriană Moron, înfiinţate în baza unui acord din 1953 între Statele Unite şi Spania, pe atunci sub regimul lui Franco.
De câteva luni, Donald Trump a criticat Spania de asemenea pentru că nu şi-a majorat cheltuielile militare la 5% din PIB, în conformitate cu noul obiectiv stabilit pentru ţările NATO la îndemnul Washingtonului.
