Reducerea pragului de vot pentru numirea membrilor Comisiilor de vetting riscă să afecteze direct evaluările Comisiei Europene în cadrul procesului de negocieri de aderare, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza. Aceasta vizează progresul pe Foaia de parcurs pentru statul de drept și criteriile de referință pentru Capitolul 23. Potrivit expertului, situația ar putea indica un regres în evaluarea Comisiei Europene din următorul raport de extindere, dacă nu se remediază rapid, transmite IPN.
„Pe lângă aceasta, există un risc destul de mare ca această situație să afecteze previzibilitatea cadrului legal, să creeze incertitudine și să atingă credibilitatea procesului de vetting. Și asta în loc ca parlamentarii să caute consens și să găsească un mecanism de deblocare a votului în Parlament, păstrând logica unei decizii asumate de o majoritate calificată de deputați”, menționează directorul IPRE.
În opinia sa, este o practică vicioasă ca să se introducă și să se voteze în aceeași ședință, în lectură a doua, un amendament care vizează o altă lege – cea privind vettingul, în cadrul examinării unui proiect de lege distinct, deja adoptat în prima lectură.
Iulian Groza subliniază că, pentru reformele tranzitorii ale justiției, pragul de 61 de voturi trebuie să asigure încrederea unei majorități calificate și asumarea deciziilor. Or votul cu majoritate simplă de 51 contrazice spiritul prevederii. În opinia sa, în caz de blocaj, ar fi trebuit un mecanism gradual de deblocare, nu amendarea automată a legii fără transparență și consultare.
Opoziția parlamentară a contestat constituționalitatea amendamentului, iar Curtea Constituțională urmează să se pronunțe. Între timp, legea a și fost promulgată de președinta țării.
„În orice caz, înainte de decizia Curții Constituționale, cel mai probabil nu se vor lăsa așteptate primele reacții din partea Comisiei Europene. Sarcina Guvernului va fi acum să explice schimbările produse și să încerce să convingă Comisia Europeană, în primul rând, de ce aceste amendamente au fost adoptate atât de rapid, fără timp suficient pentru consultări”, susține directorul IPRE.
Potrivit lui, indiferent ce reacții vor mai urma, Parlamentul ar putea cel puțin să atenueze consecințele acestei situații. În primul rând, dacă nu s-a făcut deja, amendamentul adoptat ar trebui transmis Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene pentru un aviz detaliat.
În opinia sa, este nevoie și de un mecanism de deblocare a procesului de numire a membrilor comisiei, care trebuie însă elaborat într-un cadru inclusiv, cu garanții reale pentru un consens calificat. Totodată, chiar dacă poate fi complicat, spune Iulian Groza, ar fi de dorit ca între timp și partenerii de dezvoltare să propună o listă mai largă de candidați pentru pozițiile internaționale în Comisia de vetting.
