Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei şi cunoscut pentru invectivele sale la adresa Ucrainei şi a aliaţilor acesteia, s-a referit la discursul de Crăciun al lui Zelenski, spunând că acesta a dorit moartea „unei persoane” – probabil liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
„Tuturor le este clar că el doreşte moartea nu doar ‘unei singure persoane’, ci nouă, tuturor, şi ţării noastre. Şi nu numai că îşi doreşte aceasta, dar a şi ordonat atacuri masive”, a declarat Dmitri Medvedev.
„Nu voi scrie aici despre moartea sa violentă, deşi în acest moment ‘Doamna cu coasa’ îi suflă deseori în ceafă ticălosului”, a spus fostul preşedinte rus.
Medvedev nu l-a numit direct pe Zelenski, ci s-a folosit de o serie de insulte şi de jigniri pentru a se referi la liderul ucrainean.
După moartea lui Zelenski, corpul său conservat ar trebui expus „în scopuri ştiinţifice” în muzeul public Kunstkamera
din Sankt Petersburg, a continuat el.
În secolul al XVIII-lea, ţarul Petru I a expus obiecte ştiinţifice în această colecţie de curiozităţi, inclusiv exponate cu malformaţii.
Deşi Medvedev este un provocator notoriu, tirada intitulată „Despre anul care trece” este neobişnuit de dură şi insultătoare chiar şi pentru standardele sale, comentează DPA.
În discursul său din ajunul Crăciunului, Zelenski a spus: „Fie ca el să piară, poate că fiecare dintre noi gândim asta în sinea noastră”. El nu a menţionat un nume, dar remarca a fost înţeleasă de lume ca referindu-se la Putin, aminteşte agenţia de presă citată.
Zelenski a continuat: „Dar când ne întoarcem către Dumnezeu, bineînţeles că cerem ceva mai mare. Cerem pace pentru Ucraina”.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina luni că ar fi încercat să atace cu drone una din reşedinţele lui Putin în regiunea Novgorod, însă Kievul a negat categoric că ar fi efectuat o astfel de operaţiune. Preşedintele SUA, Donald Trump, a confirmat că a fost informat de Putin în cursul unei convorbiri telefonice din aceeaşi zi cu privire la un astfel de atac. „Nu e bine”, a comentat el.
De când Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, ambele părţi au evitat până acum atacuri aeriene împotriva şefului statului advers.
Forţele speciale ruse l-au vizat pe Zelenski în primele zile ale războiului din 2022 şi, potrivit serviciilor de securitate ucrainene, numeroase planuri ruseşti de asasinat au fost dejucate de atunci, notează DPA.
Preşedintele Volodimir Zelenski a respins afirmaţiile Kremlinului, numindu-le drept o „farsă”, potrivit agenţiilor de presă Ukrinform şi Dialog.
„Matematica” Kremlinului diferă de „bilanţul” făcut public luni de Ministerul rus al Apărării, notează portalul ucrainean Dialog. În timp ce şeful diplomaţiei ruse a declarat că forţele ucrainene au lansat în noaptea de 28 spre 29 decembrie 91 de drone asupra reşedinţei lui Putin din regiunea Novgorod, Ministerul rus al Apărării a transmis că Ucraina a lansat în acest interval de timp în total 89 de drone asupra unor ţinte de pe teritoriul întregii Federaţii Ruse, dintre care 23 de drone asupra regiunii Novgorod, situată între Moscova şi Sankt Petersburg. Această regiune (oblasti) are o suprafaţă de 53.895 km2. Deci, Ministerul rus al Apărării comunicase că forţele ucrainene lansaseră 23 de drone asupra unor ţinte de pe această suprafaţă, fără să facă vreo referire la reşedinţa lui Putin, care de altfel, ca toate reşedinţele sale de pe întinsul Rusiei beneficiază de o apărare antiaeriană sporită.
Ministrul rus de externe a declarat, de asemenea, că „Rusia îşi va reconsidera poziţia de negociere ca răspuns la atacul asupra reşedinţei lui Putin”. El a afirmat că Rusia „îşi rezervă dreptul de a riposta împotriva Ucrainei”.
Locuitorii regiunii Novgorod, unde se află respectiva reşedinţă a lui Putin, nu au auzit drone sau explozii în ultimele nopţi. Nici în regiune nu au fost emise alerte de raid aerian. Aceste dovezi suplimentare sugerează că povestea lui Lavrov despre 91 de drone ucrainene care au atacat reşedinţa „Dolghie Borodî” („Bărbi Lungi”) a lui Putin din regiunea Novgorod a fost o invenţie, scrie platforma media rusă de opoziţie „Mojem Obiasniti” (Putem explica).
Reşedinţa lui Putin, „Dolghie Borodî” este situată la nord-est de oraşul Valdai, unde locuiesc până la 14.000 de oameni. Lacul Valdai separă oraşul de reşedinţă.
Publicaţia a intervievat mai mulţi localnici. Niciunul dintre ei „nu a primit mesaje despre vreo ameninţare cu drone, iar locuitorii din Valdai nu au auzit sunetele caracteristice dronelor sau exploziilor de la doborârea lor”. Un locuitor a spus că oamenii de aici nu au auzit nimic despre presupusul „atac masiv” ucrainean. Despre acest presupus atac nu s-a discutat nici pe aplicaţiile de mesagerie locale.
După cum au remarcat jurnaliştii de la „Mojem obiasniti”, dacă ar fi avut loc într-adevăr un atac masiv, mulţi locuitori ai oraşului l-ar fi auzit. Mai mult, potrivit publicaţiei, veştile se răspândesc rapid printre locuitori. În plus, aceştia ştiu întotdeauna când Putin se află la reşedinţă, deoarece este adus cu elicopterul.
Analiştii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) nu au găsit nicio dovadă care să susţină afirmaţia ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, despre un presupus „atac ucrainean” cu drone asupra reşedinţei lui Putin din regiunea Novgorod, transmite marţi agenţia de presă Ukrinform.
Potrivit ISW, atacurile ucrainene confirmate asupra teritoriului rus sunt de obicei susţinute de dovezi care pot fi găsite pe surse deschise. Analiştii ISW nu au observat astfel de înregistrări video, relatări locale sau regionale despre atacuri ucrainene în apropierea reşedinţei lui Putin care să coroboreze declaraţia lui Lavrov.
Unii analişti ruşi disidenţi care trăiesc în Occident, precum militantul pentru drepturile omului Vladimir Osecikin, fondatorul platformei „Gulagu.net” a calificat aşa-zisul atac cu drone asupra reşedinţei lui Putin drept o „diversiune” a Kremlinului pentru a sabota negocierile de pace. Acest „fake news” a început să fie răspândit după întâlnirea preşedintelui Volodimir Zelenski cu preşedintele SUA, Donald Trump, pe 28 decembrie, în Florida, afirmă Osecikin. În cadrul întâlnirii, s-a discutat un plan de încheiere a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit lui Trump, negocierile au fost bune, iar părţile erau „aproape de un acord”.
