Planurile, care avansează în mod informal prin discuții informale și în cadrul unor întâlniri la cină în cadrul și în jurul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, nu au scopul de a rivaliza cu actuala alianță, scrie Wall Street Journal (WSJ).
Oficialii europeni urmăresc să mențină capacitatea de descurajare împotriva Rusiei, continuitatea operațională și credibilitatea nucleară, chiar dacă Washingtonul își retrage forțele din Europa sau refuză să îi vină în apărare, așa cum a amenințat președintele Trump.
Ideea unui NATO fără SUA a fost lansată anul trecut și subliniază profunzimea îngrijorării europene cu privire la fiabilitatea americanilor. Planurile au fost accelerate după ce Trump a amenințat că va prelua Groenlanda de la Danemarca, membru NATO, și capătă acum o nouă urgență pe fondul impasului creat de refuzul Europei de a susține războiul Americii în Iran.
„Un factor crucial este faptul că o schimbare politică la Berlin amplifică acest elan. Timp de decenii, Germania s-a opus apelurilor conduse de Franța pentru o mai mare suveranitate europeană în domeniul apărării, preferând să păstreze America ca garant suprem al securității europene. Acest lucru se schimbă acum sub conducerea cancelarului german Friedrich Merz, din cauza îngrijorărilor privind fiabilitatea SUA ca aliat în timpul președinției lui Trump și după aceea, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea sa”, scrie WSJ.
Miza este uriașă, notează The Wall Street Journal. Întreaga arhitectură a NATO se bazează pe leadershipul american la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comanda militară superioară.
În acest context, statele europene încearcă să preia o parte tot mai mare din aceste responsabilități, pe care Trump le-a cerut de mult timp. „Alianța va deveni mai condusă de Europa”, a declarat recent secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Diferența acum este că europenii acționează din proprie inițiativă, pe fondul unei atitudini tot mai ostile din partea lui Trump și al mesajelor venite de la Washington.
În ultimele zile, Donald Trump a lansat noi critici dure la adresa aliaților europeni, pe care i-a catalogat drept „lași” și a descris NATO drept „un tigru de hârtie”, adăugând că și Vladimir Putin este conștient de acest lucru.
„Transferul de responsabilități dinspre SUA către Europa este deja în desfășurare și va continua… ca parte a strategiei americane de apărare și securitate națională”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre liderii implicați în aceste demersuri.
Acesta a subliniat că esențial este ca procesul să fie gestionat atent: „Important este să înțelegem că această schimbare are loc și să o controlăm, în loc ca SUA să se retragă brusc”.
Stubb se numără printre puținii lideri europeni care au păstrat o relație apropiată cu Trump. Finlanda dispune de una dintre cele mai puternice armate din Europa și are cea mai lungă frontieră comună cu Rusia.
La începutul lunii, Trump a amenințat din nou că ar putea retrage SUA din NATO, invocând refuzul aliaților de a susține inițiativele sale legate de Iran și afirmând că o astfel de decizie este „dincolo de orice reconsiderare”. Deși o retragere oficială ar necesita aprobarea Congresului, președintele ar putea totuși să reducă prezența militară americană în Europa sau să limiteze sprijinul oferit, folosindu-și prerogativele de comandant suprem.
În urma acestor declarații, Stubb a discutat direct cu Trump pentru a-l informa despre planurile Europei de a-și consolida capacitățile de apărare.
„Mesajul nostru fundamental pentru partenerii americani este clar: după decenii întregi, Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare”, a subliniat liderul finlandez.
Războiul din Ucraina a mobilizat Europa
Războiul din Ucraina a determinat o schimbare majoră în Europa, în special în poziția Germaniei. Sub conducerea lui Friedrich Merz, Berlinul a început să pună sub semnul întrebării rolul tradițional al SUA ca principal garant al securității europene, pe fondul temerilor că Donald Trump ar putea abandona Ucraina și ar trata diferit conflictul cu Rusia.
Deși Germania nu dorește să slăbească public NATO, susține ca Europa să își asume un rol mai mare în apărare, chiar dacă SUA ar rămâne în alianță.
Această schimbare a deblocat un consens mai larg între aliați precum Franța, Marea Britanie, Polonia și statele nordice, care pregătesc planuri pentru a prelua mai multe responsabilități în cadrul NATO.
Discuțiile vizează inclusiv aspecte concrete, precum apărarea antiaeriană, logistica militară și organizarea forțelor în cazul unei retrageri parțiale a SUA — provocări considerate majore pentru securitatea europeană.
State care au reintrodus serviciul militar obligatoriu
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu este văzută de unii oficiali drept esențială pentru întărirea apărării europene, în contextul noilor provocări de securitate. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, subliniază că recrutarea contribuie nu doar la apărare, ci și la coeziunea și identitatea națională.
În paralel, statele europene încearcă să își consolideze industria de apărare și să reducă dependența de SUA, investind în domenii unde sunt în urmă, precum capacitățile aeriene, spațiale și navale.
Totuși, Europa se confruntă cu limite importante: NATO rămâne dominată de SUA, care dețin roluri-cheie și oferă protecția nucleară, iar statele europene nu au încă suficiente resurse pentru a prelua complet conducerea militară.
Chiar dacă europenii își asumă treptat mai multe responsabilități și roluri de comandă, tranziția este dificilă și necesită investiții accelerate pentru a compensa anii de subfinanțare.
Înlocuirea umbrelei nucleare americane
O lacună deosebit de mare este în domeniul informațiilor și al descurajării nucleare. Oficialii europeni spun că nicio reorganizare a trupelor nu poate înlocui rapid sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă care formează coloana vertebrală a credibilității NATO, punând Franța și Marea Britanie sub presiune pentru a-și extinde atât rolurile de informații nucleare, cât și cele strategice.
Schimbarea de poziție a Germaniei a deschis calea către cel mai sensibil element al apărării suverane europene: înlocuirea umbrelei nucleare americane. După ce Trump a amenințat că va invada Groenlanda, Merz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis apoi discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare a Franței pentru a acoperi și alte națiuni europene, inclusiv Germania.
Însuși Trump a părut să recunoască faptul că Groenlanda devenise un punct de cotitură.
„Totul a început cu, dacă vreți să știți adevărul, Groenlanda”, a spus el despre amenințarea sa de a părăsi NATO. „Vrem Groenlanda. Nu vor să ne-o dea și am spus: «Bine, pa pa».”
