Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul polonez Donald Tusk se întâlnesc luni la Gdansk în Polonia pentru întări o apropiere strategică bilaterală, în special privind descurajarea nucleară, într-o perioadă marcată de puternice incertitudini transatlantice şi un an cu alegeri-cheie în cele două ţări, informează AFP.
Acest summit se înscrie pe linia directă a tratatului franco-polonez de prietenie şi cooperare întărită semnat în 9 mai 2025 la Nancy (estul Franţei), care a readus Polonia la nivelul celor mai apropiaţi aliaţi ai Franţei, cu Germania, Italia şi Spania.
Cei doi lideri nu vor ezita să salute victoria proeuropeanului Peter Magyar în Ungaria în faţa premierului prorus Viktor Orban, care pozase ca şef al taberei iliberale şi naţionaliste în Europa.
Summitul va lua în discuţie descurajarea nucleară franceză, la care Emmanuel Macron a propus să i se asocieze opt ţări europene, între care Polonia, sub diferite formate, chiar dacă decizia ultimă a utilizării armei atomice va reveni întotdeauna Franţei.
Mizele securităţii europene nu încetează să crească în faţa îndoielilor asupra solidarităţii în cadrul NATO, întărite şi prin tensiunile cu Donald Trump în problema Iranului, şi faţă de ameninţarea rusă la porţile Europei, după deja patru ani de război în Ucraina.
„Preşedintele Macron şi cu mine avem puncte de vedere foarte apropiate asupra modului de a construi forţa Europei (…), suveranitatea Poloniei, a Franţei şi a Europei, şi asupra modului de a coopera în materie de securitate, inclusiv utilizând potenţialul nuclear al Franţei”, a declarat vineri Donald Tusk.
Ultima misiune a lui Macron, înainte de terminarea mandatului: Consolidarea suveranității europene
Ca un semn al acestei bune înţelegeri, Donald Tusk i-a dat întâlnire oaspetelui său la Gdansk în oraşul său natal, emblematic pentru cutremurele europene din secolul al 20-lea, pe malurile Mării Baltice, de la cucerirea sa de către Germania nazistă în 1939 până la apariţia sindicatului Solidarnost în şantierele sale navale, care a stimulat lupta împotriva dominaţiei sovietice.
În propunerea sa de descurajare „avansată” din 2 martie, Emmanuel Macron îşi exprimase dorinţa „participării convenţionale a forţelor aliate” la activităţile nucleare ale Franţei, prin exerciţii comune de loviri.
„Unul dintre obiectivele acestui summit va fi continuarea acestei discuţii”, a confirmat Palatul Elysee, amintind că această „protecţie convenţională” ar putea duce la „alertă avansată, apărare antiaeriană şi lovituri în adâncime”.
La un an de încheierea mandatului său, Emmanuel Macron face campanie mai mult ca niciodată pentru consolidarea suveranităţii europene în faţa crizelor internaţionale care se repetă, de la războiul din Ucraina la cel din Orientul Mijlociu.
Dar dacă Polonia îşi reface legătura cu Franţa după ani de îngheţ sub guvernul naţionalist al partidului Lege şi Justiţie (PiS), „ea rămâne foarte ataşată fundamental de relaţia cu SUA”, subliniază – sub rezerva anonimatului – un cunoscător avizat al acestei ţări, consultat de AFP.
Polonia a plasat comenzi ”faraonice” de armament în SUA
„Întregul sistem de apărare polonez este foarte tributar armamentului american”, subliniază acest diplomat european, amintind că Polonia, angajată într-o modernizare în marş forţat a armelor sale, a plasat „comenzi faraonice de avioane de luptă F35, elicoptere de atac Apache, rachete Patriot şi tancuri Abrams”.
Preşedinţia franceză promite totuşi semnarea „câtorva parteneriate” luni, în special în domeniul sateliţilor de comunicare militară.
Grupul EDF speră de asemenea să-şi pledeze cauza în apelul la oferte pentru o a doua centrală nucleară poloneză, unde este în concurenţă cu companiile Westinghouse (americană), KHNP (sud-coreeană) şi AtkinsRealis (canadiană).
Summitul de la Gdansk capătă o importanţă specială cu un an înainte de alegerile prezidenţiale în Franţa şi cele legislative în Polonia, care ar putea marca sosirea la putere a extremei drepte la Paris şi revenirea naţionaliştilor la Varşovia.
„În Polonia, există sentimentul că trebuie făcut cât mai mult posibil în relaţia franco-poloneză şi creată o anumită cantitate de fapte realizate pentru că într-un an climatul se poate schimba”, explică Lukasz Maslanka, cercetător la Centre for Eastern Studies (OSW) din Varşovia.
Potrivit lui Donald Tusk, a afişa apropierea cu Franţa „într-un moment în care legătura transatlantică este totuşi foarte şubredă” poate constitui „şi un argument de campanie”, afirmă diplomatul citat.
