Fosta construcție impresionează mai ales prin dimensiuni și ar fi fost folosită, spun oamenii de știință, în scop social. În Europa, au mai fost găsite doar cinci astfel de structuri.
Arheologii au scos la iveală podeaua din stejar a clădirii, în urma săpăturilor pe un teren agricol din localitatea Stăuceni-Holm. Măsurătorile arată că edificiul, în formă dreptunghiulară, avea aproximativ 350 de metri pătrați – mult peste dimensiunea celor 45 de locuințe din apropiere.
Datarea cu radiocarbon a arătat că este vorba despre una dintre cele mai vechi mari construcții cunoscute ale culturii Cucuteni. Specialiștii cred că avea o funcție socială și era folosită de o comunitate de circa 350 de oameni.
Adela Kovacs, arheolog Muzeul Județean Botoșani: ”Executarea unor clădiri de mari dimensiuni cu siguranță au a face și cu lidershipul. Practic, cu un fel de sfat al bătrânilor sau locuri unde oamenii se adună în număr mai mare decât o simplă familie”.
”Dovedește faptul că cucutenii s-au așezat acolo”
Pe podea au fost descoperite numeroase artefacte: obiecte folosite în viața de zi cu zi, fragmente de statuete, unelte din piatră, o vatră și un cuptor. Potrivit arheologilor, clădirea a fost distrusă în urma unui incendiu.
Ruinele acestei clădiri de dimensiuni mari au fost găsite într-un loc neobișnuit, spun specialiștii.
Constantin Aparaschivei, restaurator Muzeul Județean Suceava: ”De obicei, megastructurile sunt situate undeva în zona central a așezării, pe când aceasta este situată ușor excentric, în margine, și dovedește faptul că cucutenii s-au așezat acolo, au evoluat în timp din punct de vedere demografic și au avut nevoie de mai mult spațiu”.
Ruine ale unor clădiri similare au mai fost identificate în Ucraina și Republica Moldova.
