Kremlinul a reacţionat vehement după ce Finlanda, devenită recent ţară membră NATO după decenii de neutralitate, a declarat joi că intenţionează să ridice interdicţia de lungă durată privind găzduirea unor astfel de arme, într-o mişcare ce ar putea deschide uşa pentru amplasarea acestora pe timp de război.
„Aceasta este o declaraţie care duce la o escaladare a tensiunilor pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Această declaraţie sporeşte vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acţiunile autorităţilor finlandeze”, a adăugat el.
„Fapt este că, prin desfăşurarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne ameninţe. Şi dacă Finlanda ne ameninţă, vom lua măsurile corespunzătoare”, a avertizat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
Schimbarea de poziţie a Finlandei face parte dintr-o reevaluare mai amplă a descurajării europene, care a determinat Franţa să ofere extinderea protecţiei arsenalului său nuclear şi altor aliaţi de pe continent.
Schimbările sunt determinate de războiul Rusiei în Ucraina şi de comportamentul imprevizibil al preşedintelui american Donald Trump – în special ameninţarea sa de a prelua controlul asupra Groenlandei – care a destabilizat aliaţii săi din NATO.
Planificarea nucleară a NATO și umbrela nucleară a Franței
Preşedintele finlandez Alexander Stubb, care are relaţii bune cu Donald Trump, a declarat reporterilor, în timpul unei vizite în India, că schimbarea de politică în domeniul nuclear „nu are legătură cu faptul că Finlanda se confruntă cu o ameninţare acută sau bruscă la adresa securităţii. Este vorba despre asigurarea faptului că putem participa pe deplin la planificarea nucleară a NATO”, a arătat Stubb.
El a spus că Finlanda nu doreşte arme nucleare pe teritoriul său, dar se aliniază politicii vecinilor săi nordici.
Doctrina Suediei vecine – cel mai nou membru NATO, care de asemenea a renunţat la neutralitate după invazia rusă în Ucraina – este de a nu staţiona trupe străine permanente sau arme nucleare pe teritoriul său în timp de pace, a declarat săptămâna trecută prim-ministrul Ulf Kristersson, când a fost întrebat despre posibilitatea ca ţara sa să găzduiască arme nucleare franceze.
„Dacă ne-am afla într-o situaţie complet diferită, această formulare nu s-ar aplica”, a subliniat însă Kristersson.
Schimbările din Finlanda şi Suedia sunt cu atât mai frapante cu cât ambele ţări şi-au menţinut neutralitatea în timpul Războiului Rece şi au aderat la NATO abia în 2023 şi, respectiv, 2024, după ce Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina.
Finlanda are o frontieră comună de 1.340 km cu Rusia.
Macron a anunţat luni un plan de extindere a arsenalului nuclear al Franţei şi a declarat că alte ţări europene vor putea participa la exerciţiile nucleare franceze.
Franţa şi Germania au declarat că au înfiinţat un grup de coordonare nucleară pentru a discuta probleme legate de descurajarea nucleară.
Rusia a declarat că anunţul lui Macron este o „evoluţie extrem de destabilizatoare”, care reprezintă o potenţială ameninţare pentru Moscova.
Rusia însăşi a folosit în repetate rânduri ameninţări nucleare voalate pentru a descuraja Occidentul să intervină prea mult în sprijinul Ucrainei în timpul războiului care a intrat deja în al cincilea an.
