Karyna Lohvynenko, în vârstă de 21 de ani, urmează un master în guvernanță și are un CV care include experiență la Națiunile Unite și colaborări cu consilii locale din Marea Britanie și Statele Unite, relatează BBC.
Deși visa cândva să devină președinta Ucrainei, țara sa natală, ea a aplicat pentru joburi în politică, business și chiar pentru poziții de barista entry-level, însă de la majoritatea angajatorilor nu a primit niciun răspuns.
Termenul „ghosting” este folosit în mod obișnuit în contextul relațiilor și înseamnă întreruperea bruscă a comunicării, însă consultantul în recrutare Michael Jones consideră că fenomenul devine tot mai frecvent și în cazul candidaților la joburi.
Candidaturi respinse de AI
Într-o piață extrem de competitivă, el spune că discută săptămânal cu absolvenți precum Karyna, care au aplicat la sute de locuri de muncă, și crede că filtrarea prin inteligență artificială face ca mulți să fie respinși înainte ca un om să le analizeze candidatura.
„Dacă aplic la aproximativ 70 de joburi pe săptămână și primesc răspuns doar de la trei, restul înseamnă liniște totală — nici măcar un e-mail de respingere”, a spus Karyna. „Acea incertitudine e mai grea decât un refuz… pare un gol. Ca și cum aplicația ta dispare înainte să fie văzută de cineva. Ghosting-ul din partea angajatorilor creează confuzie, anxietate și face întregul proces să pară dezumanizant.”
Ea își finalizează în prezent studiile de master la Universitatea Cardiff, în guvernanță și devoluție, după ce a absolvit Cardiff Met cu o diplomă în business și management, cu specializare în drept.
Pe lângă activitatea academică, CV-ul ei include experiență în politici internaționale, voluntariat și business — în biroul primei doamne a Ucrainei, la Națiunile Unite, în colaborare cu consilii britanice și americane, precum și ca ambasador pentru organizația King’s Trust.
„Am făcut tot ce se așteaptă de la un absolvent… experiența, de una singură, nu deschide uși”, a adăugat ea.
Karyna fusese acceptată la șase universități din SUA, cu burse. Însă invazia Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, i-a schimbat complet planurile, iar ea s-a mutat în Țara Galilor. Deși rămâne hotărâtă să-și găsească un loc de muncă, știe că nu este singura în această situație.
Își amintește de un târg de joburi la Universitatea Cardiff: „Să vezi sute de studenți — mulți cu pregătire solidă — cerând orice loc de muncă a fost copleșitor. Atunci am simțit cu adevărat cât de greu este.”
Și-a dorit să fie președinte Ucrainei
Încă din copilărie, Karyna a fost interesată de politică și și-a propus să conducă Ucraina.
„Acest obiectiv nu m-a părăsit niciodată”, a spus ea. Pentru moment, însă, se concentrează pe obținerea unui prim loc de muncă.
Din februarie, aplică zilnic, uneori la aproximativ 20 de joburi pe zi, în timp ce își continuă studiile, lucrează și administrează o mică afacere de reciclare creativă a sacourilor vintage.
A renunțat la ideea unui „job de vis” și își dorește acum orice loc de muncă, însă a fost respinsă pentru posturi variind de la politică și business până la barista entry-level.
„Știu că voi reuși. Este doar o perioadă dificilă, în mare parte în afara controlului meu. Deocamdată, tot ce pot face este să continui să aplic până când cineva îmi va vedea potențialul”, a spus ea.
Datele publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS) arată că șomajul în Marea Britanie a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape cinci ani, atingând 5,2% în cele trei luni până în decembrie 2025.
Tinerii sunt cei mai afectați, rata șomajului în rândul celor între 16 și 24 de ani ajungând la 16,1% — cel mai mare nivel din ultimul deceniu.
În România, rata șomajului a fost de 6,1%, mai mare decât în anul precedent, cu diferențe reduse între bărbați (6,2%) și femei (6,0%). În mediul rural, șomajul a fost mult mai ridicat, ajungând la 9,8%, comparativ cu 3,0% în mediul urban. Tinerii au fost cei mai afectați, cu o rată a șomajului de 26,1% în rândul celor de 15–24 de ani.
