Astfel, la nivel politic Ucraina subliniază necesitatea accelerării negocierilor şi spune că numai Donald Trump ar putea obţine pacea, dar este îngrijorată totodată de o posibilă înţelegere SUA – Rusia, făcută peste capul Ucrainei, relatează Reuters.
Băiatul şi mama lui au fost ucişi într-un atac asupra unei zone rezidenţiale din oraşul Bohoduhiv, din regiunea Harkov, din estul ţării, a declarat procuratura regională.
Şase persoane au fost rănite în atacul asupra regiunii, care a fost ţinta frecventă a atacurilor în războiul de agresiune al Rusiei, început acum aproape patru ani.
Oraşul portuar Odesa a fost, de asemenea, ţinta unui atac „masiv” cu drone ruseşti, care au ucis o persoană şi au rănit alte două, potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper.
Infrastructura rezidenţială şi o conductă de gaz au fost avariate, a adăugat Kiper pe Telegram.
Nouă persoane, printre care o fată de 13 ani, au fost rănite într-un atac cu drone în regiunea Dnipropetrovsk din sud-est, a anunţat guvernatorul acesteia, Oleksandr Hanja. Atacul a provocat un incendiu într-o clădire cu trei etaje, distrugând acoperişul, a adăugat el.
Numai Trump poate opri războiul
Ministrul de externe al Kievului a declarat într-un interviu pentru Reuters că liderii ucrainean şi rus trebuie să se întâlnească personal pentru a discuta cele mai dificile probleme rămase în negocierile de pace şi că numai preşedintele SUA, Donald Trump, are puterea de a obţine la un acord.
Ucraina doreşte să accelereze eforturile de a pune capăt războiului care durează de patru ani şi să profite de impulsul dat de negocierile mediate de SUA înainte ca alţi factori să intre în joc, cum ar fi campania pentru alegerile parlamentare intermediare din SUA din noiembrie, a declarat ministrul de externe Andrii Sîbiha într-un interviu. „Numai Trump poate opri războiul”, a declarat Sîbiha pentru Reuters. Dintr-un plan de pace în 20 de puncte care a stat la baza recentelor negocieri trilaterale, doar „câteva” puncte rămân nerezolvate, a spus Sîbiha. „Cele mai sensibile şi mai dificile, care trebuie abordate la nivel de lideri”, a adăugat el.
În timpul celei de-a doua runde de negocieri trilaterale de pace de la Abu Dhabi din această săptămână, nu s-a înregistrat niciun semn de progres, deşi joi s-a încheiat un schimb de 314 prizonieri de război – primul schimb de acest fel din octombrie. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă reporterilor că SUA au propus o nouă rundă de negocieri la Miami peste o săptămână, cu care Kievul a fost de acord.
La aproape patru ani de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei – inclusiv Peninsula Crimeea şi părţi din estul Ucrainei ocupate înainte de război – şi a devastat reţeaua de electricitate şi încălzire cu bombardamente ţintite. Pe câmpul de luptă, analiştii spun că Rusia a câştigat doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023.
Zelenski a declarat sâmbătă că Washingtonul speră ca războiul să se încheie până la vară şi că Ucraina a sugerat un plan de secvenţiere, dar nu a furnizat detalii. Surse au declarat vineri pentru Reuters că oficialii ucraineni şi americani au discutat un calendar care include un proiect de acord cu Rusia până în martie şi un referendum în Ucraina în paralel cu alegerile, în mai.
Ucraina se concentrează totodată pe obţinerea garanţiilor de securitate occidentale pentru a descuraja viitoare agresiuni ruseşti odată ce încetarea focului va intra în vigoare.
Sîbiha a declarat că SUA au confirmat Ucrainei că sunt pregătite să ratifice garanţiile de securitate în Congres. Acestea ar oferi apoi un „sprijin” de securitate pentru a susţine acordul de pace, deşi nu vor exista trupe americane pe teren în Ucraina. „Personal, nu cred, în acest stadiu, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani… Trebuie să îi avem alături de noi – şi ei sunt în curs de a face acest lucru. Este o realizare enormă”, a spus el.
O declaraţie emisă după o reuniune a „coaliţiei de voinţă” de la Paris, luna trecută, a afirmat că aliaţii vor participa la un mecanism propus de monitorizare şi verificare a încetării focului, condus de SUA. Oficialii au declarat că acest lucru ar implica probabil drone, senzori şi sateliţi, nu trupe americane.
Ministrul de externe al Ucrainei a spus că alte ţări, în afară de Marea Britanie şi Franţa, care s-au angajat deja public, şi-au confirmat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forţă de descurajare, dar a refuzat să le identifice.
În afară de „trupele terestre”, Sîbiha a spus că ar trebui să existe un mecanism similar cu articolul 5 al Alianţei NATO, care clasifică un atac asupra unui stat membru ca un atac asupra tuturor. Propunerea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană ar oferi, de asemenea, un element suplimentar de securitate, a spus el. Zelenski a declarat că Ucraina doreşte să adere la blocul de 27 de ţări până în 2027, ceea ce ar necesita reforme şi legislaţie semnificative.
Înțelegere SUA – UCRAINA peste capul Ucrainei
Sâmbătă, Zelenski şi-a exprimat însă îngrijorarea cu privire la discuţiile bilaterale dintre Rusia şi SUA, care, potrivit lui, includ o propunere din partea Moscovei de investiţii în valoare de 12 trilioane de dolari.
SÎbiha a spus că unele dintre aceste discuţii ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va sprijini niciun acord de acest gen încheiat fără acordul său.
El a mai spus că orice decizie a unei ţări, în cadrul unui acord de pace, de a recunoaşte suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau Donbasului, centrul industrial din estul Ucrainei, ar fi „nulă din punct de vedere juridic”.
„Nu vom recunoaşte niciodată acest lucru. Şi va fi o încălcare a dreptului internaţional”, a spus Sîbiha.
„Nu era vorba despre Ucraina. Era vorba despre principiu”, a punctat el.
