Vorbind la o reuniune a ambasadorilor UE la Bruxelles, von der Leyen s-a întrebat dacă dependența blocului de „consens și compromis” în politica externă și în procesul decizional „este mai degrabă un ajutor sau un obstacol”, relatează POLITICO.
Discursul președintei Comisiei a venit pe fondul unor manevre percepute ca fiind menite să o poziționeze ca reprezentant principal al UE în străinătate, ceea ce, potrivit POLITICO, a iritat unele țări membre și europarlamentari, care o acuză de abuz de putere.
Însă, în contextul războaielor din Iran și Ucraina și al amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump de a lua Groenlanda de la Danemarca, von der Leyen și-a folosit discursul său de luni pentru a pleda cu tărie în favoarea schimbării modului în care UE își desfășoară politica externă, care necesită în mare parte unanimitatea tuturor celor 27 de țări membre. Această cerință a determinat țări individuale să blocheze în repetate rânduri deciziile UE, cum ar fi recentul demers al Ungariei de a bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro de care Ucraina avea atâta nevoie.
„Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina noastră, instituțiile noastre și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică caracterizată de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu ritmul schimbărilor din jurul nostru, atât în ceea ce privește modul în care sunt concepute, cât și modul în care sunt puse în aplicare”, a declarat von der Leyen ambasadorilor UE. „Știu că este un mesaj dur și o conversație dificilă”, a adăugat șefa Comisiei Europene.
Referindu-se la împrumutul promis de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, von der Leyen a spus: „Ați văzut cu toții provocările cu care ne-am confruntat pentru a realiza acest lucru, chiar și după ce toți cei 27 de lideri (ai UE) au fost de acord cu acesta. Acest lucru ne readuce la punctul pe care l-am menționat mai devreme, și anume dacă sistemul nostru este capabil încă să funcționeze eficient”, a subliniat ea.
Fără a oferi detalii, von der Leyen a insistat din nou că UE va acorda împrumutul Kievului „pentru că este în joc credibilitatea noastră și, mai important, securitatea noastră”, după cum a spus ea.
Ursula von der Leyen a precizat că actuala criză din Orientul Mijlociu „nu a fost un factor declanșator” pentru declarația sa, ci „un simptom al unei probleme mai ample, la fel ca Groenlanda și Ucraina”.
„În vremuri de schimbări radicale precum cele pe care le trăim, putem fie să ne agățăm de ceea ce ne-a făcut puternici și să apărăm obiceiurile și certitudinile pe care istoria le-a depășit deja, fie să alegem un destin diferit pentru Europa”, a avertizat von der Leyen.
„Asistăm acum la un conflict regional cu consecințe neintenționate. Iar efectele colaterale sunt deja o realitate astăzi”, a spus ea, referindu-se la Orientul Mijlociu și reamintind că cetățenii europeni sunt „prinși în focul încrucișat”.
Von der Leyen a afirmat că „poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor” și „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”, care, potrivit ei, a ucis 17 000 de persoane și a provocat devastare și destabilizare în întreaga regiune.
Reuniune cu lideri din Orientul Mijlociu
Ulterior, într-un comunicat, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană este pregătită să-și consolideze misiunile de protecție a traficului maritim. UE este dispusă „să adapteze și să consolideze în continuare” misiunile sale de protecție, au declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, la încheierea unei reuniuni prin videoconferință cu mai mulți lideri din Orientul Mijlociu.
Printre participanți s-au numărat lideri sau miniștri de rang înalt din Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Oman, scrie The Guardian. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a participat și ea la conferință.
Liderii UE și ai Orientului Mijlociu au purtat discuții cu privire la modul în care Europa poate sprijini mai bine țările cele mai afectate de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și cum poate contribui la încheierea conflictului.
