Strâmtoarea a fost practic închisă de Iran după ce SUA și Israelul au atacat Republica Islamică la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută pe care trece, de obicei, o cincime din petrolul mondial.
Președintele SUA a cerut marile forțe navale ale NATO să-l ajute să redeschidă strâmtoarea luna trecută, dar a fost respins de capitalele europene, care au afirmat că acest lucru ar fi imposibil cât timp conflictul este în desfășurare, mai multe dintre ele subliniind că acesta „nu este războiul nostru”.
Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat că Trump a amenințat că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziționare de armament pentru Ucraina finanțată de țările europene, potrivit unor surse informate cu privire la discuții preluate de Financial Times.
Rolul lui Mark Rutte
Ca urmare, și la îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, un grup de țări, printre care se numără membri cheie ai alianței precum Franța, Germania și Regatul Unit, a emis pe 19 martie o declarație convenită în grabă, în care se afirma: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz.”
Unul dintre oficialii informați cu privire la discuții a declarat: „Rutte a fost cel care a insistat asupra declarației comune, deoarece Trump amenințase că se va retrage din PURL și, în general, din Ucraina.
„Declarația a fost apoi redactată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a fost suficient timp pentru a invita pe toată lumea să o semneze imediat.”
Rutte a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Trump și cu secretarul de stat american Marco Rubio în cele două zile care au precedat publicarea declarației, au afirmat doi oficiali.
Un alt oficial a declarat că Rutte, într-o convorbire cu lideri ai Franței, Germaniei și Marii Britanii, a explicat că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a ajuta la protejarea Strâmtorii Ormuz.
Oficialii britanici au insistat că Marea Britanie și SUA discutau „la nivel militar” opțiuni pentru securizarea strâmtorii înainte de 19 martie, dar nu au negat că Washingtonul amenințase că își va retrage sprijinul pentru Ucraina dacă țările NATO nu vor interveni.
Adjunctul secretarului de presă al Casei Albe, Anna Kelly, a declarat: „Președintele Trump și-a exprimat clar dezamăgirea față de NATO și alți aliați și, așa cum a subliniat președintele, «Statele Unite vor ține minte»”.
Trump ia „cu siguranță” în considerare retragerea din NATO
Trump și-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea față de aliații europeni pentru că nu fac mai mult pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului, în timp ce prezintă conflictul din Ucraina ca fiind o problemă a Europei.
„Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a declarat el în cadrul unei ședințe de guvern de săptămâna trecută.
Trump a declarat pentru Reuters că intenționa să anunțe miercuri seara, într-un discurs adresat publicului american, că ar lua „cu siguranță” în considerare retragerea din NATO.
Răspunzând la o întrebare privind iritarea lui Trump față de aliații NATO în legătură cu Strâmtoarea Hormuz, Rutte a spus: „Sunt încrezător că aliații, ca întotdeauna, vor face totul pentru a susține interesele noastre comune.”
De la publicarea sa, pe 19 martie, tot mai multe țări au semnat declarația comună.
Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat miercuri că va găzdui în această săptămână discuții între cele 35 de țări semnatare privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz „după încetarea luptelor”.
Chiar și așa, rachetele Patriot n-ar mai ajunge în Ucraina
Operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat concurența globală pentru rachetele interceptoare PAC-3 utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot și folosite de țările din Golf pentru a se apăra împotriva atacurilor iraniene. Interceptoarele sunt, de asemenea, o parte vitală a capacității Ucrainei de a se apăra împotriva rachetelor rusești.
Rubio a declarat vineri că livrările militare americane către Ucraina prin mecanismul PURL nu au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu. „Nimic nu a fost încă redirecționat”, a adăugat el.
Însă Rubio nu a exclus posibilitatea ca, în viitor, SUA să încerce să redirecționeze armele destinate Ucrainei pentru a reface stocurile americane consumate în războiul împotriva Iranului.
„Dacă avem nevoie de ceva pentru America și este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a spus el.
