Fostul premier Ion Sturza revine cu o analiză amplă și tăioasă la adresa noului executiv condus de Alexandru Munteanu, pe care îl descrie drept „o echipă de campioni NBA, un veritabil dream team”, dar avertizează că, fără viziune politică autentică și curaj în reforme, acest guvern riscă să fie doar „un guvern de criză, de scurtă durată”. Într-o postare publicată pe Facebook, Sturza ironizează modestia declarată de premierul Munteanu, care a spus că echipa sa este „apolitică”, în timp ce cei din spatele puterii afirmă că „și-o asumă politic”.
„Mă pune totuși pe gânduri modestia prim-ministrului: ‘suntem un guvern apolitic’. În același timp, aud declarația celor din spate: ‘ni-i asumăm politic’. Cum vine asta, prin procură? Recunosc, experiența personală îmi spune că un guvern tehnocrat este, de regulă, un guvern de criză — deci de scurtă durată. Țara are nevoie de caracter politic și de politicieni adevărați.
Altfel, de ce ar mai face cineva politică — tineri sau vârstnici? Doar ca să fie o mașină de vot, fără să gândească, fără să aspire la o carieră, la responsabilitatea și greutatea puterii? Mai ales acum, când ‘castingul 2028’ e deja deschis și unii se încălzesc pe margine. Până atunci, trebuie să fim infinit mai ambițioși! Da, aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea zero. Dar riscă să rămână zero dacă ne concentrăm doar pe aspectele tehnice”, scrie Sturza în postarea sa.
În continuarea mesajului, Sturza prezintă o listă de șase priorități pe care le consideră vitale pentru modernizarea Republicii Moldova: reconstrucția sistemului politic, reforma administrației publice centrale, reforma teritorială, soluționarea diferendului transnistrean, demarcarea frontierelor externe și o nouă politică de securitate compatibilă cu statutul european.
„Într-un interval scurt — maximum doi ani — ar fi bine să facem lucruri cu adevărat mari.
1. Reconstrucția sistemului politic: Să construim un sistem bazat pe partide doctrinare, care să reprezinte întreaga societate — nu doar ‘cei buni’ și ‘cei răi’. Evident, nici unii, nici alții nu se vor grăbi s-o facă, dar fără o pluralitate doctrinară reală, politica devine doar spectacol.
2. Reforma administrației publice centrale: Despre această reformă tot vorbim de la sfârșitul anilor ’90, dar am rămas în același model moștenit de la sovnarhoz. Trebuie să trecem de la politruci în funcții administrative la funcționari publici profesioniști, care servesc țara indiferent cine e la guvernare. Este o condiție de bază pentru o guvernare europeană autentică. În plus, trebui respectată structura etnică și diversitatea societății moldovenești.
3. Reforma teritorială: Nu mai putem continua cu raioane și primării de 100 de locuitori. Numim noile unități cum dorim — județe, regiuni — dar reforma trebuie făcută. A fost o mare greșeală că reforma din 1998–1999 a fost inversată de Voronin. Astăzi am fi fost într-o altă țară. Să nu ne temem de ‘elitele locale’, pe care toți cei care vin la putere încearcă să le corupă. Descentralizarea bugetelor și a responsabilităților este esențială pentru o democrație matură.
4. Soluționarea diferendului transnistrean: Să nu ne facem iluzii: fără o soluție durabilă, aderarea la UE va dura ani-lumină. Teoretic este posibil să avansăm și cu conflictul nerezolvat, dar practic va fi o cale lungă și complicată. Acest dosar trebuie tratat strategic, nu doar diplomatic. Da, Republica Moldova poate deveni membru al Uniunii Europene fără o rezolvare completă a conflictului transnistrean, dar numai dacă:
a. UE acceptă un model similar celui cipriot (aderare parțială, cu aplicarea suspendată a legislației în Transnistria);
b. Moldova își păstrează suveranitatea formală asupra întregului teritoriu;
c. există un acord politic intern și un sprijin extern solid.
Cu toate acestea, atâta timp cât există trupe străine pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, aderarea la UE nu este posibilă. În plus , dacă lucrurile merg așa cum merg în Transnistria, un colaps și o tragedie umanitară este iminentă în timpul apropiat.
5. Demarcarea frontierelor externe: Trebuie să avansăm rapid cu demarcarea granițelor externe. În Uniunea Europeană nu se acceptă lipsa clarității teritoriale — iar aceasta va fi un test serios pentru relațiile noastre ‘frățești’.
6. Neutralitatea și securitatea. Rămânem neutri? Apartenența la NATO nu este o condiție pentru aderarea la UE — așa este, UE nu este o alianță militară. Dar nici nu putem rămâne consumatori de securitate, fără să contribuim cu nimic în schimb. Va trebui să definim o nouă politică de securitate, compatibilă cu statutul european, dar realistă în contextul regional”.
În final, fostul premier subliniază că Republica Moldova se află într-un moment decisiv și că noul guvern are șansa de a demonstra, prin fapte, că ambiția de modernizare a țării poate deveni realitate.
„Guvernul proaspăt instaurat poate — și trebuie — să se concentreze pe creșterea economică și atragerea investițiilor străine. Dar avem încă restanțe grave în reforma justiției și lupta împotriva corupției. Este momentul adevărului în mult mai multe aspecte decât “creșterea economică”. Îmi doresc ca acest dream team, împreună cu Președintele și Parlamentul, să profite de ocazia istorică și să modernizeze țara. Să intrăm în Europa ca o națiune puternică, respectată, nu ca niște naivi cu mâna întinsă”, a conchis Stuza.
