Şefii serviciilor de informaţii europene sunt pesimişti în ceea ce priveşte şansele de a se ajunge la o înţelegere în acest an pentru a pune capăt războiului dus de Rusia în Ucraina, în ciuda afirmaţiilor preşedintelui american Donald Trump conform cărora discuţiile mediate de SUA au adus perspectiva unui acord „rezonabil de aproape”.
Şefii a cinci agenţii de spionaj europene, care au vorbit cu Reuters în ultimele zile sub condiţia anonimatului, au declarat că Rusia nu doreşte să pună capăt rapid războiului. Patru dintre ei au spus că Moscova foloseşte discuţiile cu SUA pentru a promova ridicarea sancţiunilor şi încheierea de acorduri comerciale.
Discuţiile – a căror ultimă rundă a avut loc la Geneva săptămâna aceasta – sunt „teatru de negocieri”, a declarat un şef de serviciu european de informaţii.
Remarcile indică o prăpastie izbitoare în gândire între capitalele europene şi Casa Albă, despre care Ucraina susţine că doreşte să încheie un acord de pace până în iunie, înainte de alegerile de la mijloc de mandat pentru Congresul american din noiembrie. Trump spune că el crede că preşedintele rus Vladimir Putin vrea să încheie un acord.
„Rusia nu urmăreşte un acord de pace. Îşi urmăreşte obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”, a declarat unul dintre şefii de servicii de informaţii europene. Acestea includ înlăturarea liderului ucrainean Volodimir Zelenski şi transformarea Ucrainei într-un tampon „neutru” faţă de Occident.
Rusia vrea în continuare război
Principala problemă, a spus un al doilea şef de serviciu de informaţii, este că Rusia nici nu doreşte, nici nu are nevoie de o pace rapidă, iar economia sa „nu este în pragul colapsului”.
Deşi şefii serviciilor secrete nu au precizat cum au obţinut informaţiile, agenţiile lor folosesc surse umane, comunicaţii interceptate şi diverse alte mijloace. Toţi consideră Rusia o ţintă prioritară pentru colectarea de informaţii.
Ministerul de Externe al Rusiei nu a răspuns imediat la o solicitare scrisă de comentarii, precizează Reuters.
Putin spune că este pregătit pentru pace, dar în termenii săi. Oficialii ruşi afirmă că guvernele europene au greşit în mod repetat în evaluările lor despre Rusia.
Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit săptămâna aceasta pentru a treia lor întrevedere din 2026, mediată de SUA, fără niciun progres în ceea ce priveşte punctele cheie de conflict, inclusiv teritoriul.
Moscova doreşte ca Kievul să îşi retragă forţele din restul de 20% din regiunea estică Doneţk pe care Rusia nu o controlează, lucru pe care Ucraina refuză să îl facă.
Al doilea şef de serviciu de informaţii a declarat că Rusia ar putea fi mulţumită din punct de vedere teritorial dacă ar obţine restul Doneţkului, dar acest lucru nu i-ar îndeplini obiectivul de a răsturna guvernul pro-occidental al lui Zelenski.
Un al treilea şef de serviciu de informaţii a declarat că există o convingere eronată că cedarea Doneţkului de către Ucraina ar duce rapid la un acord de pace.
Negociatorii lui Trump au un nivel ”foarte limitat” față de ce poate Rusia
„În cazul în care ruşii obţin aceste concesii, cred că acesta poate fi începutul unor negocieri propriu-zise”, a spus oficialul, anticipând că Rusia va face apoi cereri suplimentare.
Fără a furniza dovezi, acest şef de serviciu de informaţii şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul „foarte limitat” de abilitate în negocierea cu Rusia în Occident, inclusiv în tabăra europeană, despre care Zelenski spune că ar trebui să aibă un rol activ în discuţii.
Partea americană este condusă de Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar şi prieten de lungă durată al lui Trump, şi de Jared Kushner, ginerele preşedintelui american.
Cei doi au fost implicaţi şi în negocierile privind alte conflicte în numele lui Trump, dar niciunul nu este diplomat calificat şi nici nu are expertiză specifică în legătură cu Rusia sau Ucraina.
Ca răspuns la o solicitare de comentarii, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că criticile anonime nu ajută eforturile SUA de a rezolva războiul. „Preşedintele Trump şi echipa sa au făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a reuni ambele părţi cu scopul de a opri masacrele şi a ajunge la un acord de pace”, a afirmat ea.
Doi dintre oficiali au declarat că Moscova încearcă să separe discuţiile în două direcţii diferite – una axată pe război şi o a doua axată pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include ridicarea sancţiunilor pentru Rusia.
Zelenski a declarat că serviciile sale de informaţii i-au spus că negociatorii americani şi ruşi au discutat despre acorduri de cooperare bilaterală în valoare de până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de trimisul rus Kirill Dmitriev.
Oficialii europeni nu au furnizat detalii despre aceste discuţii.
Rusia este o ”societate rezistentă”, dar ar urma să aibă probleme cu banii anul acesta
Cel de-al doilea şef de spionaj a declarat că oferta a fost concepută pentru a atrage atât pe Trump, cât şi pe oligarhii ruşi care nu au profitat de război din cauza sancţiunilor, dar a căror loialitate Putin trebuie să o păstreze, deoarece economia Rusiei se confruntă cu dificultăţi tot mai mari.
Oficialul a declarat că, în cele din urmă, Rusia este o „societate rezistentă”, care poate îndura greutăţi.
Cu toate acestea, al treilea oficial a spus că Rusia se va confrunta cu riscuri financiare „foarte mari” în a doua jumătate a anului 2026, invocând, printre alţi factori, accesul limitat al Moscovei la pieţele de capital din cauza sancţiunilor şi a costurilor ridicate de împrumut.
Unii analişti spun că economia Rusiei se află undeva între stagnare şi recesiune, după ce a crescut cu doar 1% anul trecut.
Rata dobânzii cheie a băncii centrale, care influenţează costurile de împrumut, este de 15,5%. Partea lichidă a fondului „pentru zile negre” al Rusiei, pe care guvernul îl foloseşte pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, s-a redus cu peste jumătate de la invazia din 2022.
