Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pe 17 noiembrie ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru data de 24 noiembrie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:
*Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030;
*Analiza Strategică a Apărării;
*Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute la nivel naţional, în primele şapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri, risc la adresa siguranţei naţionale în România;
*Evaluare privind riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa României, prognozate pentru anul 2026;
*Raportul consolidat privind participarea României la Exerciţiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Proiectul de Strategie Naţională de Apărare 2025-2030
Preşedintele Nicuşor Dan a susţinut, la Cotroceni, la 12 noiembrie, o conferinţă de presă, în contextul punerii în dezbatere a Strategiei Naţionale de Apărare 2025-2030. Preşedintele a anunţat atunci că proiectul de Strategie Naţională de Apărare va fi avizat în cadrul CSAT din 24 noiembrie şi prezentat în parlament la 26 noiembrie 2025.
Conceptul central al Strategiei propuse de preşedintele României este „independenţa solidară”, care este rezultatul câtorva procese obiective: creşterea puternică a economiei naţionale, inclusiv a capacităţii ei de a se proiecta investiţional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum şi de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională a unei experienţe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a aşteptărilor şi a exigenţelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituţiilor publice şi macrosistemelor critice performanţe compatibile cu un stat modern şi dezvoltat.
Între provocările identificate pentru România pentru perioada 2025-2030, Strategia identifică patru categorii de domenii prioritare:
* instabilitatea regiunii extinse a Mării Negre şi a Balcanilor Occidentali;
* „multipolarizare”, în egală măsură economică şi strategică, a scenei globale;
* relevanţa protecţionismului comercial, a concurenţei privind atât accesul la tehnologiile de vârf şi resursele critice, cât şi controlul asupra acestora;
* multiplicarea focarelor de conflict şi potenţialul de alimentare a unor fenomene negative, precum fluxurile migratorii ilegale, criminalitatea organizată şi terorismul.
La capitolul „Riscuri şi vulnerabilităţi”, se menţionează şi corupţia, care „vulnerabilizează în mod profund statul de drept şi afectează bunăstarea cetăţeanului”. De asemenea, lupta împotriva corupţiei este menţionată la capitolul „Obiectivele naţionale de securitate în plan intern”.
În ceea ce priveşte domeniul „apărare, ordine publică şi securitate naţională”, este prevăzută creşterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB (până în 2035), din care 3.5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1.5% din PIB pentru cheltuieli conexe şi investiţii.
Nicușor Dan a mai convocat de două ori CSAT
De când a devenit preşedinte, Nicuşor Dan a mai convocat CSAT de două ori: la 30 iunie şi 25 septembrie 2025.
La şedinţa din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securităţii economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbeşte capacitatea instituţiilor de a furniza servicii publice de calitate şi creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcţii imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/.
Un alt subiect discutat în şedinţa din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul ţării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă şi durabilă, care să stabilească garanţii solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei şi să contribuie la securitatea spaţiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Membrii CSAT au menţionat în context că negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina şi UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influenţă.
Cea de-a doua şedinţă a CSAT convocată de Nicuşor Dan a avut loc la 22 septembrie şi a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian românesc. Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a afirmat, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) că folosirea armamentului pentru doborârea unor aeronave care intră fără permisiune în spaţiul aerian naţional este o decizie care trebuie luată „în ultimă instanţă”.
Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spaţiul naţional aparţine comandantului militar al operaţiunii. În cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparţine ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spaţiul aerian naţional este o decizie luată „în ultimă instanţă”, a mai afirmat Moşteanu. „Este şi spiritul legii, suntem o ţară pe timp de pace, spiritul legii este să foloseşti armamentul în ultimă instanţă, când orice altceva nu funcţionează”, a mai subliniat acesta.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.
CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, prin consultarea vicepreşedintelui.
