Preşedintele Nicuşor Dan, la Consiliul European informal din Cipru. ”Se discută despre viitorul buget pe termen lung al UE”

Consiliul informal a început joi, la Ayia Napa, unde preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, au discutat cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Potrivit Agerpres, din delegaţia preşedintelui Nicuşor Dan fac parte consilierii prezidenţiali Valentin Naumescu şi Diana Iancu şi reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei.

Nicuşor Dan a subliniat, în prima zi a reuniunii, că prosperitatea şi securitatea României depind de o Uniune Europeană puternică şi prosperă.

Şeful statului a menţionat că una dintre temele esenţiale pentru România de pe agenda reuniunii este viitorul buget al UE. „Ne dorim să fie un buget ambiţios, un buget mare”, a afirmat el, înainte de a participa la o cină de lucru, pledând ca fondurile destinate competitivităţii să fie accesibile şi companiilor din statele membre mai puţin dezvoltate.

Consiliul informal este prezidat de Antonio Costa şi găzduit de preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulides, în contextul în care Ciprul deţine preşedinţia Consiliului UE până pe 30 iunie.

Liderii UE vor discuta la Nicosia despre conflictul din Iran şi din Orientul Mijlociu şi despre rolul Europei în procesul de dezescaladare. O temă importantă pe agendă este şi cea legată de libera navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, dar şi criza preţurilor carburanţilor. 

Europarlamentar: ”Se discută despre viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene 2028–2034”

Europarlamentarul Victor Negrescu afirmă că la Consiliul European se discută despre viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene 2028–2034.

”Pentru România, această dezbatere nu este una tehnică. Este despre dezvoltare, investiții și șanse reale pentru oameni. Investițiile din România depind de fondurile europene, iar fără ele există un risc acut de blocaj economic. Direcția acestui buget va influența puternic economia noastră, comunitățile locale și nivelul de trai.”, spune el.

În opinia sa, România trebuie să susțină clar câteva ”priorități esențiale”:

• Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.
• Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.
• O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.
• Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.
• Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.
• Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.
• Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.
• În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate.