În observațiile transmise la începutul acestei luni în cadrul unei consultări a Comisiei Europene, Departamentul american al Apărării s-a opus oricăror schimbări care ar restricționa accesul companiilor americane pe piața europeană.
Comentariile, relatate inițial de POLITICO, joi, 19 februarie, au făcut parte din feedback-ul solicitat de Comisie în pregătirea actualizării directivei UE din 2009 privind achizițiile în domeniul apărării.
Reacția Pentagonului
„Statele Unite se opun ferm oricăror modificări ale Directivei care ar limita capacitatea industriei americane de a sprijini sau de a participa în alt mod la achizițiile naționale de apărare ale statelor membre UE”, a transmis administrația americană.
Washingtonul a avertizat că „politicile protecționiste și excluzionare care forțează companiile americane să iasă de pe piață” ar reprezenta „o direcție greșită”, mai ales în condițiile în care marile companii europene din domeniul apărării continuă să beneficieze de acces pe piața americană.
Potrivit POLITICO, documentul a fost co-semnat și de Departamentul de Stat al SUA. Publicația a relatat anterior că adjunctul secretarului de stat, Christopher Landau, i-ar fi criticat, în discuții private, pe aliații europeni din NATO pentru faptul că prioritizează industriile naționale de apărare în detrimentul furnizorilor americani, informează Kyiv Post.
Dezbaterea „Buy European”
Disputa apare în contextul în care Comisia Europeană încearcă să crească ponderea armamentului produs în Europa în arsenalele statelor membre, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al incertitudinilor legate de angajamentele pe termen lung ale SUA.
Timp de decenii, armatele europene s-au bazat masiv pe echipamente americane, inclusiv avioane de luptă F-35, sisteme de artilerie HIMARS și baterii de apărare antiaeriană Patriot. Aproape două treimi din armele importate de UE provin din Statele Unite.
Comisia este așteptată să prezinte o directivă actualizată privind achizițiile în trimestrul al treilea al acestui an, ca parte a unui efort mai amplu de consolidare a bazei industriale europene de apărare.
În cadrul inițiativelor deja existente, Bruxelles-ul a introdus cerințe privind conținutul local. Programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, care prevede împrumuturi pentru achiziții de armament, precum și un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, includ prevederi potrivit cărora cel puțin 65% din echipamentele militare achiziționate trebuie să fie produse în Europa.
Rămâne neclar dacă noua directivă va introduce reguli obligatorii de tip „Buy European” la nivel național.
Amenințarea cu represalii
Pentagonul a avertizat că, în cazul în care statele membre vor introduce clauze ferme de preferință pentru produsele europene în legislațiile naționale privind achizițiile, Washingtonul ar putea revizui derogările și excepțiile generale prevăzute în actualele Acorduri reciproce privind achizițiile în domeniul apărării.
19 dintre cele 27 de state membre ale UE au semnat astfel de acorduri cu SUA, care permit companiilor europene să concureze pentru anumite contracte ale Pentagonului.
„Dacă vor fi implementate măsuri de preferință europeană”, a transmis Departamentul Apărării, „Statele Unite vor revizui probabil toate derogările și excepțiile generale existente” în cadrul legislației Buy American.
Eventualele scutiri viitoare, a adăugat instituția, ar urma să fie analizate de la caz la caz și doar atunci când este necesar pentru a sprijini interoperabilitatea și standardizarea în cadrul NATO.
În prezent, companii europene precum Leonardo (Italia) și Saab (Suedia) furnizează echipamente armatei americane, însă Pentagonul se bazează în principal pe producători interni.
