Frontul a obosit, se poartă negocieri, dar pacea nu se întrevede încă.
Kremlinul respinge întotdeauna eforturile sincere de încetare a focului, considerându-le manevre tactice. De partea cealaltă, Ucraina insistă asupra unei păci bazate pe dreptul internațional, cere și vrea garanții de securitate solide.
În ciuda reducerii sprijinului acordat de SUA, volumul total al ajutorului alocat Ucrainei a rămas relativ stabil în 2025, în principal datorită sprijinului semnificativ sporit din partea Europei. Ajutorul militar european a crescut cu 67% față de media din perioada 2022-2024, în timp ce ajutorul non-militar a crescut cu 59%. Ajutorul militar este suportat din ce în ce mai mult de un număr redus de țări, în timp ce ajutorul financiar provine în prezent în principal de la instituțiile UE, potrivit unor date publicate de Institutul Kiel.
După patru ani de război, un lucru e cert: Rusia nu câștigă. Ba mai mult, războiul de agresiune al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei durează acum mai mult decât „Marele Război Patriotic” din cel de-al Doilea Război Mondial.
„Operațiunea militară specială”, așa cum numesc rușii ceea ce au provocat în tot acest timp în țara vecină, a venit cu mari pierderi și pentru ei.
Astfel, războiul nu a însemnat doar vieți pierdute, ci și echipament militar distrus în volume fără precedent.
Datele arată că forțele rusești au pierdut peste 24.000 de unități de echipament militar, dintre care aproximativ 13.887 tancuri și blindate, 361 de aeronave și 29 de nave.
De partea cealaltă, forțele ucrainene au pierdut peste 11.000 de unități, inclusiv aproximativ 5.596 tancuri și blindate, 194 de avioane și 42 de nave.
Pierderile combinate ale ambelor armate se apropie de cifra de aproximativ 2 milioane. Aceasta include zeci de mii de decese confirmate și zeci de mii de răniți, dar cifrele exacte rămân greu de verificat din cauza informațiilor inconsistente furnizate de părțile implicate.
Pe plan civil, impactul asupra populației este devastator. Numai în 2025, cercetătorii au raportat o creștere de 26% a victimelor civile din cauza violenței explozive, cu 2.248 de civili uciși și 12.493 răniți din atacurile asupra zonelor urbane și infrastructurii critice.
Sancțiunile zguduie economia de război a Rusiei
Pe Putin l-ar costa anual peste 250 de miliarde de euro acest război, o sumă care afectează semnificativ bugetul federal și economia pe ansamblu. Singurele lucruri pe care el le-a realizat cu adevărat până acum sunt practic împotriva Rusiei. De exemplu, economia rusă este marcată de creștere lentă, sancțiuni puternice, inflație și presiuni asupra sectoarelor economice de bază; Europa a devenit mai unită ca niciodată; Armata Ucrainei a devenit cea mai puternică din Europa, iar democrația a rămas vie în Ucraina, după toate atacurile pe care el le-a lansat.
Așadar, sancțiunile afectează profund economia de război a Rusiei, iar industria petrolieră a țării este decimată. Acestea epuizează rezervele, reduc comerțul și închid piețele cheie. Veniturile din energie sunt în scădere, costurile împrumuturilor sunt în creștere, iar presiunile fiscale se intensifică.
Creșterea impozitelor, datoriile tot mai mari și stagnarea industriilor expun fragilitatea unei economii militarizate.
Cu fiecare zi care trece, sancțiunile îngreunează Kremlinului susținerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a înregistrat creșteri economice modeste de ~5,6% cumulativ 2022–2024, dar se preconizează o creștere limitată în 2025 (sub 1%). În final, efectele sancțiunilor sunt dure: devalorizare a rublei, inflație crescută, ieșirea unor companii și scăderea investițiilor.
Bugetul de apărare a crescut semnificativ, estimat la ~15,6 trilioane de ruble pentru 2025 (~7% din PIB)
În schimb, pentru Ucraina, costurile economice și sociale au fost și ele colosale. De la distrugerea infrastructurii energetice și logistice, la scăderea producției interne și exporturilor afectate, economia țării a suferit scăderi semnificative. În ciuda sprijinului puternic din partea partenerilor occidentali, creșterea economică a rămas modestă, sub 2% a PIB‑ului proiectată pentru 2025, pe fondul sprijinului internațional și adaptării economice.
În 2024, deficitul Bugetului Ucrainei a fost de aproximativ 20,4 % din PIB, fără a include granturile externe.
De asemenea, exporturile Ucrainei (grâne, minereuri) au fost serios perturbate de atacurile asupra porturilor la Marea Neagră, reducând capacitatea de export până la aproximativ 75–84% din planul inițial în iarna 2025–2026.
Economia Ucrainei rămâne profund afectată, dar sprijinul extern (UE, SUA, FMI) a evitat colapsul total.
Programele de împrumut, precum acordul IMF de ~$8,1 miliarde, sunt activ evaluate pentru a susține bugetul în condiții de război.
Criză umanitară profundă
Totodată, războiul din Ucraina a generat una dintre cele mai mari crize de refugiați din Europa. Aproximativ 10,6 milioane de ucraineni au fost afectați: dintre aceștia, circa 3,7 milioane s-au mutat în interiorul țării, iar aproximativ 6,9 milioane au părăsit Ucraina și s-au refugiat în străinătate.
În comparație, în Rusia, numărul persoanelor intern strămutate rămâne relativ redus, doar câteva mii, iar circa 1 milion au părăsit țara după 2022, majoritatea din motive economice sau politice.
Ucraina și Rusia au avansat oarecum în negocieri, foarte puțin, dar cu Statele Unite pe post de mediator au consumat deja trei runde de discuții trilaterale, două la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), iar una la Geneva (Elveția). Negocierile au fost catalogate de cele două părți ca fiind „dificile”, dar „progresvie”. Cel mai intens subiect este Donbasul, regiunea ucraineană pe care rușii se chinuie încă din 2014 să o cucerească integral, dar pe care Kievul nu e cedează în ruptul capului.
Patru ani de război au lăsat cicatrici adânci, dar și-au arătat clar o realitate: Ucraina rezistă.
În fața pierderilor enorme, armata sa rămâne puternică, economia încearcă să se redreseze, iar democrația continuă să țină piept agresiunii rusești.
Cronologia celor patru ani de război ruso-ucrainean:
La 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a anunțat declanșarea unei „operațiuni militare speciale” împotriva Ucrainei. În câteva ore, rachete au lovit orașe din întreaga țară, iar trupe ruse au trecut granița din nord, est și sud. A început astfel cea mai gravă confruntare militară din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
2022 – Șocul invaziei și primele contraatacuri
Primele săptămâni au fost marcate de ofensiva rapidă a Rusiei spre capitala Kiev. Însă rezistența ucraineană s-a dovedit mai puternică decât anticipase Moscova. Până în aprilie, forțele ruse s-au retras din nordul Ucrainei. În localități precum Bucha au fost descoperite dovezi ale unor atrocități împotriva civililor, fapt care a provocat indignare internațională și noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
În lunile următoare, centrul luptelor s-a mutat în est, în regiunea Donbas. Rusia a cucerit orașe importante precum Severodonețk și Lisiceansk, după bombardamente intense. Totuși, în septembrie 2022, Ucraina a lansat o contraofensivă fulger în regiunea Harkiv, recucerind rapid teritorii întinse. În noiembrie, armata ucraineană a eliberat orașul Herson, singura capitală regională capturată de Rusia după februarie 2022.
Pe plan politic, Moscova a anunțat anexarea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojia, decizie nerecunoscută de comunitatea internațională. În paralel, Rusia a început o campanie sistematică de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene, lăsând milioane de oameni fără electricitate în plină iarnă.
2023 – Războiul de uzură
Anul 2023 a fost dominat de lupte extrem de dure în est. Bătălia pentru Bahmut a devenit simbolul războiului de uzură, cu pierderi masive de ambele părți. După luni de confruntări, Rusia a revendicat controlul orașului în mai 2023.
În iunie, Ucraina a lansat o amplă contraofensivă în sud, în regiunea Zaporijia, și în est. Deși au fost înregistrate unele progrese, câmpurile minate dense și liniile defensive fortificate au încetinit înaintarea. În același timp, distrugerea barajului de la Nova Kahovka a provocat inundații majore și o catastrofă umanitară și ecologică.
Pe plan internațional, sprijinul occidental a continuat sub forma livrărilor de armament modern, inclusiv tancuri și sisteme de rachete cu rază mai lungă. Linia frontului s-a stabilizat treptat, transformând conflictul într-un război de poziții.
2024 – Intensificarea atacurilor și extinderea frontului tehnologic
În 2024, conflictul a intrat într-o nouă fază. Rusia a continuat presiunea în est, reușind să captureze localități strategice după lupte îndelungate. Ucraina a început să utilizeze mai intens drone și rachete pentru a lovi infrastructura militară rusă, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse.
De asemenea, aliații occidentali au accelerat sprijinul militar pentru Kiev, iar primele avioane de luptă occidentale au fost integrate în forțele aeriene ucrainene. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au continuat de ambele părți, amplificând impactul economic și umanitar al conflictului.
2025 – Un conflict fără soluție rapidă
La patru ani de la declanșarea invaziei, războiul rămâne activ, cu lupte concentrate în estul și sudul Ucrainei. Rusia controlează în continuare porțiuni din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, în timp ce Ucraina încearcă să își consolideze apărarea și să lovească ținte strategice rusești.
Comunitatea internațională a încercat în repetate rânduri să faciliteze negocieri de pace, însă fără un acord durabil până în prezent. Conflictul a produs sute de mii de victime, milioane de refugiați și a remodelat profund arhitectura de securitate europeană.
În 2026, luptele continuă intens, cu atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii ucrainene și replici ucrainene asupra teritoriilor rusești și punctelor strategice.
În tot acest timp, marile puteri continuă să dezbată scenarii pentru pace sau escaladare în 2026 și 2027. Însă, negocierile de pace rămân înghețate pe probleme-cheie precum suveranitatea teritorială, trupe străine retrase și garanții de securitate pentru Ucraina
