„Banca Naţională a României a menţinut dobânda de referinţă la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflaţia va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul ţintă. După încetinirea activităţii economice în 2024 şi 2025, prognozăm că creştere economică îşi va reveni până la un procent în acest an şi 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflaţia este aşteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze şi o creştere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de preţuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflaţie mai mare şi o creştere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenţii politici este acea de a consolida şi mai mult creşterea şi rezilienţa economiei româneşti. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale şi vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală şi dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a declarat luni Mathias Cormann (foto), cu ocazia lansării noii ediţii a Studiului economic al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru România.
El a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiţiei Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
„Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va creşte până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creşterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populaţiei. În consecinţă, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală şi dincolo de acest an şi estimăm că acestea vor ajuta la menţinerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilităţi fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la acelaşi nivel. Revizuirea cheltuielilor şi o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanţă în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii şi ar redirecţiona fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spaţiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătăţii, digitalizării şi combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a afirmat Mathias Cormann.
România înregistrează progrese semnificative în procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar perspectivele economice indică o creştere puternică pe termen lung, comparabilă cu nivelurile statelor membre ale organizaţiei, a afirmat luni secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
„Este o plăcere pentru mine să mă întorc la Bucureşti pentru prezentarea raportului economic pe 2026 cu privire la România pentru a înregistra progresul excelent pe care România l-a făcut în procesul de aderare la OCDE. Raportul nostru economic recunoaşte o proiecţie de creştere puternică a României, în conformitate cu nivelurile ţărilor OCDE, pe parcursul a două decenii. De asemenea, emite o serie de recomandări pentru România ca aceasta să îşi îmbunătăţească pe parcursul procesului de aderare acest proces de creştere sustenabilă pentru viitor”, a precizat Cormann, prezent la Palatul Victoria pentru lansarea celui mai recent Studiu economic dedicat României, realizat de OCDE.
”Aderarea României la OCDE va aduce beneficii de durată pentru români”
Potrivit acestuia, este nevoie de continuarea eforturilor de asigurare a sustenabilităţii fiscale, a îmbunătăţirii eficienţei cheltuielilor fiscale în întreg procesul de bugetare a cheltuielilor statului.
„Vreau să felicit Guvernul pentru eforturile făcute până la acest moment. Sunt lucruri pe care le-am semnalizat şi în raportul nostru, eforturi care trebuie făcute. Am identificat, de asemenea, oportunităţi pentru a răspunde la impactul pe care îl are îmbătrânirea populaţiei la nivel fiscal, prin îmbunătăţirea participării la piaţa muncii a tinerilor, femeilor şi vârstnicilor”, a adăugat oficialul OCDE.
De asemenea, OCDE recomandă îmbunătăţirea competitivităţii României, prin scăderea poverii administrative, îmbunătăţirea digitalizării şi a inovaţiei şi creşterea capacităţii de rezilienţă în faţa schimbărilor climatice, prin implementarea Strategiei naţionale împotriva schimbărilor climatice.
„Am avut ocazia să mă întâlnesc cu domnul preşedinte Dan, cu prim-ministrul Bolojan şi cu membri ai Guvernului pentru a discuta etapele finale ale procesului de aderare a României la OCDE şi, de asemenea, am semnat un acord cu privire la privilegiile OCDE în România, în conformitate cu privilegiile pe care celelalte state membre le asigură OCDE pentru o bună funcţionare a organizaţiei. De asemenea, în toate comitetele noastre tehnice, procesul de evaluare s-a finalizat, iar progresul semnificativ a fost înregistrat mai ales pe parcursul ultimelor şase luni, în ceea ce priveşte adoptarea, combaterea corupţiei, chestiuni fiscale, economice şi echipa noastră a apreciat în mod special entuziasmul şi angajamentul manifestat de liderii şi actorii politici din România în sprijinul procesului de aderare la OCDE. Sunt convins că aderarea României la OCDE va aduce beneficii de lungă durată pentru români, investiţii mai mari, locuri de muncă mai bune şi instituţii mai puternice”, a adăugat Mathias Cormann.
Potrivit acestuia, în domeniul integrităţii, România a introdus un cadru legal unificat pentru prevenirea conflictelor de interese în sectorul public.
Totodată, el a subliniat că au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de pensii şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară.
„Cooperarea noastră cu România este bidirecţională, apreciem şi am beneficiat, în egală măsură, de pe urma perspectivelor de politici pe care România ni le-a împărtăşit. Este o prioritate esenţială pentru mine ca secretar general extinderea numărului de membri ai organizaţiei noastre şi, de asemenea, să ne îmbunătăţim standardele şi eficienţa şi să împărtăşim din partea lecţiilor utile învăţate noilor noştri membri. Apreciem pe deplin sprijinul continuu pe care România l-a acordat OCDE în ceea ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor comerciale globale la nivelul regiunilor asiatice, Africa, Asia, de asemenea, în ceea ce priveşte parteneriatul nostru cu Ucraina şi continuăm să lucrăm îndeaproape împreună cu România pentru a ajunge la finalizarea cu succes a acestui proces de aderare, punând astfel bazele unei dezvoltări economice şi unei creşteri de succes în cazul României, care să asigure oportunităţi sporite românilor”, a mai spus oficialul OCDE.
OCDE: Este prea devreme pentru a estima impactul răzb oiului din Iran asupra economiile mondiale
Întrebat care sunt aşteptările organizaţiei cu privire la impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiilor din întreaga lume, secretarul general al OCDE a afirmat că este prea devreme pentru a face o estimare în acest sens.
„Nu există niciun dubiu cu privire la faptul că va exista un impact asupra evoluţiilor viitoare economice globale, dar este prea devreme pentru a cuantifica acest impact. Desigur, discutăm despre anumite evaluări care au loc chiar acum, dar vom discuta în 26 martie despre acest aspect, dar în mod clar economia globală din ţările membre OCDE a avut de-a face cu un număr ridicat de şocuri şi a demonstrat că este rezilientă. Avem, într-adevăr, creşteri economice care sunt estimate la puţin sub 3% în acest an şi au fost la peste 3% anul trecut. Desigur, în mare parte, va depinde de mulţi factori, dar în primul rând va depinde şi de durata conflictului. Ne limităm să spunem că, desigur, există un risc ridicat de cădere”, a adăugat Mathias Cormann.
Potrivit raportului publicat luni de OCDE, finanţele publice ale României s-au deteriorat semnificativ, ceea ce prezintă riscuri la adresa sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, iar pentru a evita acest lucru Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică spune că este nevoie de creşterea eficienţei cheltuielilor publice, precum şi de extinderea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale.
Pe de altă parte, OCDE apreciază că recenta reformă a pensiilor, în special prin creşterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale şi introducerea de noi reguli de indexare, este un pas pozitiv către îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de pensii şi încurajarea participării forţei de muncă. În acelaşi timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a creşte cheltuielile pentru sănătate, educaţie, asistenţă socială şi inovare, pentru a sprijini o creştere incluzivă. De asemenea, salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict.
