„ Am aceeaşi situaţie (ca la energia electrică – n.r.) la gaze, în care va fi eliminată plafonarea la 31 martie 2026, anul ăsta. Am luat încă din septembrie toţi operatorii, am calculat ce pot să fac. Deja sunt în piaţă oferte cu un ban mai mare decât preţul plafonat. Sunt oferte la acelaşi preţ decât preţul plafonat sau chiar mai jos, pentru că am reglat lucrurile din timp. Şi m-am pregătit şi cu varianta B, cea în care, din condiţii internaţionale, nu ştiu, bombardează ruşii ceva prin Ucraina, avem probleme de aprovizionare, avem probleme de interconectare la graniţa noastră sau orice alt motiv internaţional independent de noi, să calculez cum timp de un an voi diminua treptat această plafonare pentru ca omul de rând să nu mai simtă aceeaşi creştere dramatică şi poate chiar dublarea facturilor”, a declarat Bogdan Ivan, la Antena 3.
Ministrul Energiei a afirmat că va fi liberalizată piaţa la gazele naturale ca să nu „bubuie” facturile.
„Aşa că suntem pregătiţi la gaze, nu o să fie acelaşi scenariu negru cum a fost la energie, asta e foarte clar că mă ocup de el. Nu vreau să atac pe nimeni, dar repet, eu aş fi făcut altfel şi fac altfel la gaze. Cum am pregătit aceste lucruri? Cu suficientă lichiditate de gaze în piaţă, cu contracte bilaterale care funcţionează pe minim 2 ani de acum înainte, cu lichidităţi inclusiv pe pieţele internaţionale din regiune care când avem nevoie de echilibrare putem să luăm un preţ foarte bun, cu cea mai mare reţea de transport de gaze naturale din regiunea Europei Centrale şi de Est, m-am asigurat, punând la masă pe toţi aceşti oameni, că am creat mecanismele legale prin care să nu crească preţul la 31 martie”, a declarat Bogdan Ivan.
Cât a costat plafonarea prețului la gaze
Criza energetică declanșată în Europa deschisă cu 2021 a împins România într-o situație fără precedent: prețurile la electricitate și gaze au crescut accelerat, situație care risca să se transforme într-o povară greu de suportat pentru milioane de gospodării și pentru o mare parte a economiei. Efectul plafonării a permis populației să rămână la un nivel gestionabil, într-o perioadă în care prețurile din piețele europene ajunseseră la maxime istorice, arată o analiză din luna decembrie semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Conform datelor cumulate până în 2025, costul total al acestor intervenții se ridică la aproximativ 30 de miliarde de lei . Dintre acestea, circa 18 miliarde de lei au fost folosite pentru a acoperi energia electrică , în timp ce aproximativ 12 miliarde de lei au mers către gazele naturale. În total, schema sa aplicat timp de mai bine de trei ani și a acoperit atât consumatorii casnici, cât și o parte importantă a mediului economic.
Cu toate acestea, după cum avertizează analistul, plafonarea nu a mai fost o măsură reală de protecție socială pentru gaze, după anul 2023. A fost o operațiune de finanțare mascată a statului român, construită pe amânări, datorii ascunse și transfer de costuri către consumatorii finali.
„Statutul a promis bani furnizorilor. Nu ia plătit. Furnizorii s-au împrumutat la bănci ca să susțină schema impusă prin lege. Iar costul acestor împrumuturi nu este suportat de statm, cel care a împins să fie făcute, ci va fi recuperat, discret, de la populație”, explică Dumitru Chisăliță.
Analizând pentru perioada 2020 – 2025, evoluția prețului mediu achitat efectiv de clienți urmare a plafonării conform datelor ANRE și previziunile prețului mediu al gazelor naturale care s-ar fi format pe o piață liberă, dacă nu se aplica plafonarea prețului (estimare AEI) și estimările de preț pentru cele două scenarii pentru următorii 4 ani se poate constata următoarele:
– în anul 2022 oamenii au plătit un preț mediu mai mic cu cca 26% față de prețul mediu estimat că ar fi existat pe o piață liberă.
– în perioada 2023 – 2025 oamenii au plătit în medie un preț mai mare cu cca 14% față de prețul estimat că ar fi existat pe piața liberă .
– în perioada 2026 – 2028 estimăm că oamenii vor plătit în medie un preț mai mare cu cca 18% față de prețul maxim din această perioadă.
