Relaţiile transatlantice au fost tensionate în ultimul an de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Dar presiunea preşedintelui american de a anexa Groenlanda a sporit dramatic îndoielile europenilor cu privire la angajamentul Washingtonului de a proteja continentul prin NATO.
Secretarul de stat american Marco Rubio a oferit europenilor o asigurare limitată în discursul său de la Conferinţa de la Munchen. Rubio a spus că SUA doresc să colaboreze cu Europa şi a folosit un ton mai cald decât vicepreşedintele JD Vance anul trecut. Dar el a criticat recentul curs politic al Europei şi nu a menţionat NATO, Rusia sau războiul Moscovei în Ucraina – probleme asupra cărora a apărut un decalaj între SUA şi partenerii din alianţă.
Cu războiul care urmează să intre în al cincilea an şi Moscova considerată o ameninţare tot mai mare de către vecinii săi europeni, liderii continentului au declarat că vor accelera eforturile de consolidare a propriilor apărări şi vor depinde mai puţin de SUA.
Teoretic, acest lucru îi pune pe aceeaşi lungime de undă cu Trump. Administraţia sa afirmă că se aşteaptă ca Europa să îşi asume responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a continentului în următorii ani. În schimb, Washingtonul va menţine umbrela nucleară asupra Europei şi va respecta pactul de apărare reciprocă al NATO.
Este posibil un „pilon european” al NATO?
Cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer şi-au exprimat, la München, angajamentul faţă de un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Dar o apărare internă mai puternică este, de asemenea, o protecţie împotriva lui Trump sau a unui viitor lider american care ar decide să nu apere Europa.
„Acest nou început este corect în toate circumstanţele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanţeze. Este corect atât timp cât nu ne putem garanta singuri propria noastră securitate”, a declarat Merz vineri, în cadrul conferinţei.
Într-un alt semn al nervozităţii care înconjoară angajamentele de securitate ale SUA, Merz a declarat că a început discuţii cu Macron despre o descurajare nucleară europeană. Franţa deţine singura forţă de descurajare nucleară cu adevărat independentă din Europa, întrucât rachetele nucleare Trident ale Marii Britanii sunt fabricate şi întreţinute de Statele Unite.
Marea întrebare pentru Europa şi liderii săi este dacă vor putea să-şi pună în practică cuvintele – să cumpere şi să dezvolte noi sisteme de arme, să umple golurile din arsenalele lor în domenii precum rachetele cu rază lungă de acţiune şi să-şi coordoneze activitatea.
Până în prezent, semnalele sunt mixte.
Motivate de temerile faţă de Rusia şi de îndemnurile lui Trump, ţările europene au crescut cheltuielile pentru apărare. Anul trecut, membrii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărarea de bază de la 2% din PIB la 3,5% din PIB, cu încă 1,5% care urmează să fie cheltuite pentru alte investiţii legate de securitate.
Cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina, a precizat von der Leyen la Conferinţa de la München.
Ţările europene formează consorţii pentru a construi sisteme complexe de armament. Miniştrii apărării din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Suedia au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru a avansa lucrările la European Long-range Strike Approach (ELSA), un proiect de dezvoltare a rachetelor „deep strike”.
În marja reuniunii miniştrilor apărării NATO de joi, coaliţiile ţărilor europene au convenit să colaboreze la patru proiecte, printre care apărarea împotriva rachetelor balistice şi muniţiile lansate din aer.
Dificultăţi din cauza disputelor
Cu toate acestea, unele proiecte paneuropene de anvergură se confruntă cu dificultăţi în a demara. Viitorul proiectului franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS este în balanţă de luni de zile, partenerii neputând ajunge la un acord cu privire la repartizarea sarcinilor între companiile implicate.
Dezbaterile despre proiectele de apărare ale Uniunii Europene au fost însoţite de dispute cu privire la faptul dacă acestea ar trebui să se limiteze la companiile din UE sau să fie deschise şi altora.
Franţa a fost cel mai puternic susţinător al prevederilor „cumpăraţi produse europene”, în timp ce Germania şi Ţările de Jos pledează pentru o abordare mai deschisă.
În mijlocul dezbaterilor din luxosul hotel Bayerischer Hof, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în prim-plan realitatea războiului modern, înconjurat de ecrane gigantice care afişau imagini şi statistici ale atacurilor ruseşti. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone şi 150 de rachete.
„În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, şi-a avertizat el audienţa.
O forţă nucleară europeană de descurajare?
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat vineri că Berlinul a început discuţii cu Franţa despre o forţă nucleară europeană de descurajare, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron a spus că Europa trebuie să devină o putere geopolitică, având în vedere că ameninţarea rusă nu va dispărea.
Merz, care a afirmat că regiunea trebuie să devină mai puternică pentru a-şi reseta relaţia cu Statele Unite, a cerut, în discursul de deschidere a Conferinţei de securitate de la München, ca Washingtonul să „repare şi să reînvie încrederea”, într-o nouă eră periculoasă a politicii marilor puteri, avertizând că SUA nu pot acţiona singure în timp ce vechea ordine globală se prăbuşeşte.
El a fost urmat mai târziu de Macron, care a respins criticile aduse continentului, dar a spus că este timpul ca Europa să fie mai asertivă şi să se pregătească cu o arhitectură de securitate mai puternică.
Discursurile au subliniat modul în care liderii europeni caută din ce în ce mai mult să-şi croiască o cale independentă după un an de tulburări fără precedent în relaţiile transatlantice, încercând în acelaşi timp să menţină alianţa cu Washingtonul.
Europa se confruntă cu o multitudine de ameninţări, de la războiul Rusiei în Ucraina până la perturbări masive în comerţul mondial.
„Am început discuţii confidenţiale cu preşedintele francez despre descurajarea nucleară europeană”, a declarat Merz.
„Noi, germanii, ne respectăm obligaţiile legale. Considerăm că acest lucru este strict integrat în cadrul partajării nucleare din cadrul NATO. Şi nu vom permite apariţia unor zone de securitate diferite în Europa”, a spus cancelarul german.
Franţa este singura putere nucleară a UE
Macron urmează să ţină un discurs despre descurajarea nucleară la sfârşitul acestei luni.
Consultările cu Germania şi alţi lideri fac parte dintr-o discuţie mai amplă ce include capacităţile convenţionale de lovituri profunde, pe care Europa nu le deţine, spre deosebire de Rusia, şi rolul descurajării nucleare a Franţei, a precizat Macron.
„Este momentul potrivit pentru îndrăzneală. Este momentul potrivit pentru o Europă puternică”, a declarat Macron.
„Europa trebuie să înveţe să devină o putere geopolitică. Acest lucru nu făcea parte din ADN-ul nostru”, a arătat preşedintele francez.
„Trebuie să reorganizăm şi să restructurăm arhitectura noastră de securitate în Europa. Pentru că arhitectura de securitate din trecut a fost concepută şi structurată în totalitate în perioada Războiului Rece. Aşadar, nu mai este adaptată”, a argumentat el.
Ţările europene s-au bazat mult timp pe Statele Unite, inclusiv pe arsenalul nuclear al acestora, pentru apărarea lor, dar au crescut cheltuielile militare, parţial ca răspuns la criticile aspre din partea administraţiei Trump.
În timp ce Germania are în prezent interdicţia de a dezvolta arme nucleare în conformitate cu acordurile internaţionale, Franţa este singura putere nucleară a Uniunii Europene după ieşirea Marii Britanii din bloc şi deţine al patrulea cel mai mare stoc din lume.
Inspirându-se din avertismentele potrivit cărora ordinea internaţională bazată pe norme este pe cale să fie distrusă, Merz a declarat: „Mă tem că trebuie să o spunem şi mai direct: această ordine, oricât de imperfectă ar fi fost chiar şi în cea mai bună formă a sa, nu mai există în această formă”.
Trecând de la germană la limba engleză la final, Merz a spus: „În era rivalităţii marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure. Dragi prieteni, apartenenţa la NATO nu este doar un avantaj competitiv al Europei. Este şi un avantaj competitiv al Statelor Unite”.
„Aşadar, haideţi să reparăm şi să reînviem împreună încrederea transatlantică”, a îndemnat el.
Vance vs Rubio
Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat, de asemenea, că relaţiile transatlantice se află într-un „moment decisiv” într-o lume în rapidă schimbare, dar a adoptat un ton mai conciliant, în contrast cu remarca vicepreşedintelui JD Vance din 2025.
La aceeaşi reuniune a înalţilor responsabili de securitate de anul trecut, Vance a atacat aliaţii europeni într-un discurs care a marcat începutul unei serii de confruntări.
„Cred că este un moment decisiv… lumea se schimbă foarte repede chiar sub ochii noştri”, a declarat Rubio înainte de a pleca spre München.
„(SUA sunt) profund legate de Europa, iar viitorul nostru a fost întotdeauna legat şi va continua să fie”, a spus Rubio, care este un potenţial rival al lui Vance în cursa prezidenţială americană din 2028. „Aşadar, trebuie să discutăm despre cum va arăta acel viitor”, a spus el.
Relaţiile transatlantice au fost mult timp un element central al Conferinţei de securitate de la München, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri privind apărarea occidentală. Însă presupunerea necontestată a cooperării care stătea la baza acesteia a fost răsturnată.
Subliniind prejudiciul, un sondaj YouGov realizat vineri în cele mai mari şase ţări europene a arătat că favorabilitatea faţă de SUA în Europa a atins cel mai scăzut nivel de la începutul monitorizării, în 2016.
Cele mai recente cifre sunt în mare măsură comparabile cu – şi, în unele cazuri, mai mari decât – ameninţarea percepută din partea Chinei, Iranului sau Coreei de Nord, deşi se situează în urma Rusiei, a afirmat YouGov.
Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a răsturnat de la putere pe liderul Venezuelei, a ameninţat alte ţări din America Latină cu acţiuni militare similare, a impus tarife atât prietenilor, cât şi duşmanilor şi a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei de la Danemarca, membru NATO – o mişcare ce ar putea pune efectiv capăt alianţei.
În discursul său de anul trecut, Vance a acuzat liderii europeni că cenzurează libertatea de exprimare şi că nu reuşesc să controleze imigraţia, ceea ce Merz a respins în mod explicit.
„S-a creat o ruptură între Europa şi Statele Unite. Vicepreşedintele JD Vance a spus acest lucru foarte deschis aici, la München, acum un an”, a declarat deschis Merz.
„Avea dreptate. Războiul cultural al mişcării MAGA nu este al nostru. Libertatea de exprimare se opreşte aici, la noi, atunci când discursul respectiv contravine demnităţii umane şi constituţiei. Noi nu credem în tarife şi protecţionism, ci în comerţul liber”, a spus el, stârnind aplauze.
