Cum încearcă Armata Română să se adapteze la războiul dronelor și al inteligenței artificiale. Lupta se duce și pe contracte

Cu un război la graniță, armata și industria de armament din România încearcă să se adapteze. În poligonul de la Capul Midia, NATO a organizat un experiment pentru doborârea dronelor. Am fost acolo, veți vedea imaginile. Apoi intrăm în laboratoarele firmelor care se bat pentru contracte de miliarde. 

Am primit acces în poligonul Capul Midia. NATO organizează aici pentru prima dată un exercițiu experimental.

NATO și Armata Română încearcă să se adapteze la un război al dronelor, roboților, sateliților și inteliginței artificiale. Pe câmpul de luptă e din ce în ce mai greu să te ascunzi. Orice mișcare este depistată, orice țintă poate fi angajată în doar câteva secunde. Zeci de companii private sunt invitate să testeze în condiții reale de luptă cele mai noi sisteme de detectare și eliminare a dronelor. 

Într-un colț al poligonului, suficient de îndepărtat pentru a nu fi văzuți de militarii aflați la sistemele antiaeriene, operatorii de drone își asumă rolul forțelor adverse, simulând atacuri venite dinspre mare către litoralul României.

Colonel Adrian Leșan, șeful Agenției de Experimentare Operațională: 60 de drone din care 50 de mici dimensiuni, care reprezinta si una dintre cele mai mari provocari la ora actuala. Care vor fi folosite pentru replicarea amenintarilor si testarea interceptoarelor cinetice.

Paul Angelescu, corespondent PRO TV: Deci p-astea le distrugeți?

Colonel Adrian Leșan: Exact.

Au fost aduse drone similare ca mărime și comportament cu cele Shahed folosite de ruși în Ucraina. 

Colonel Adrian Leșan, șeful Agenției de Experimentare Operațională: Sunt utilizate ca tinte inamice in cadrul exercitiului. La acest loc avem 8 tipuri. Mai avem o locatie din care lansam dronele mai mici, ceea ce inseamna FPV-uri. Dronele de clasa I , de dimensiuni foarte mici.

Paul Angelescu, corespondent PRO TV: Contra cator tipuri de drone se antreneaza militarii sa le detecteze? 

Colonel Adrian Leșan: Peste 30 de tipuri de drone diferite care functioneaza in diverse moduri. 

În celălalt colț al poligonului alți militari se pregătesc să le detecteze și să le distrugă cu muniție reală. Nu știu ce fel de drone îi vor ataca, de unde vine, cu ce viteză sau la ce înalțime zboară.

Paul Angelescu, corespondent PRO TV: „În acest exercițiu, armata se antrenează să doboare drone inclusiv cu armamentul de pe elicopterele Puma. Este o experiență nouă pentru piloții români”. 

Generalul Dorin Toma a condus până în decembrie 2025 comandamentul diviziei multinaționale NATO din România. L-am rugat să ne descrie cum arată linia frontului în Ucriana, ca să înțelegem cât de mari sunt provocările.

La Capul Midia, analiștii militari vor avea ocazia să observe cât de eficiente sunt cele mai noi radare, senzorii optici sau aparatele de bruiaj dezvoltate de firmele private și să le compare cu ce au ei în dotare. 

Generalul Mihai Tudorache conduce exercițiul din partea României. 

General Mihai Tudorache, directorul exercițiului: „Ce mai multă experiența. Modalitatea Rusiei de a ataca porturile dunărene ucrainene s-a schimbat de la luna la lună. S-au schimbat direcțiile, s-au schimbat înălțimile, au schimbat numărul de ținte cu care atacă”. 

Armatele NATO căuta și ele soluții pentru a contracara o arma de atac în continua schimbare. 

General Mihai Tudorache, directorul Exercițiului: „Încercăm pe militarii noștri să îi punem în dificultate astfel încât ei să capete din ce mai multă experiență”.

La nivel european se dorește realizarea unui asa-zis zid împotriva dronelor pe Flancul Estic.

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale: „Prin programul SAFE Ministerul Apărării va cumpăra de la o firmă din Germania trei noi tipuri de sisteme antidronă. Doua la nivelul solului si unul instalat pe nave. Vor avea inclusiv programe de inteligență artificială, fără de care operatorilor umani le este greu sa doboare roiurile de drone. Investiția ne va costa însă foarte mult: 1,5 miliarde de euro”.

Vorbim despre astfel de sisteme si despre astfel de sisteme de atac. Lumea crede ca zboară încet și poți să o prinzi cu o plasă, nu prea poți să o prinzi cu o plasă. 

Pe un deal la marginea Clujului, Mihai Filip ne arată dronele la care lucrează împreună cu un partener din Ucraina alături de care va deschide o fabrică și în România anul acesta. 

Mihai Filip, CEO firmă de apărare: „E destul de înfricoșător, cum ziceam și ieri, că mergi și vezi linia frontului și sunt sute de astfel de drone pe cer. Zeci și sute de astfel de drone care la orice mișcare ai drona care te vede și care încearcă să vina să te intercepteze”.

Firma lui Mihai produce sisteme electronice și programe de inteligență artificială pentru industria de apărare. Le integrează inclusiv pe dronele folosite de armata ucraineană, fabricate de Viktor, partenerul său din Ucraina. 

Viktor Yevpak, CEO firma drone: „Sunt cifre oficiale, 85% din țintele eliminate în Ucraina sunt distruse cu drone. Nu cu puști sau artilerie”. 

Dronele celor doi pot zbura, identifica și elimina de unele singure țintele. 

Viktor Yevpak, CEO firmă drone: „La început aveam 1 pilot de dronă la 100 sau 500 de soldați. Acum avem un pilot de dronă la fiecare 3-5 soldați. Orice soldat știe să piloteze măcar o dronă de recunoaștere, pentru propria sa siguranță”.

Acum lucrează la o variantă de soft pentru ghidarea rachetelor de croazieră. Ne arată cum inteligența artificială poate diferenția între oameni, pe care îi pune în chenare galbene, vehicule prietene, încadrate în verde, și ținta, încadrată în roșu.  

În spatele intelgienței artificiale este o armată de zeci de programatori și ingineri români. Softul lor este deja folosit pe sisteme americane antidronă dislocate în Orientul Mijlociu în timpul razboiului din Iran. Între timp în birourile din centrul Clujului o dronă se uită la televizor și învață cum arată tancurile rusești. 

Programatorul Mihai Șarto conduce departamentul de AI. 

Mihai Șarto, director departament Inteligență Artificială: „Foarte ingenios e explozibilul. Efectiv iau PET-ul de Coca Cola îl golosesc. Pun în el găleată de 10 kg și îl atașează la dronă. E primul război mondial, dar tehnologie din viitor. Mixul ăsta e destul de șocant”.

Lucrează echipe inclusiv la drone care știu să intercepteze alte drone de celul cu care Rusia atacă porturile de la Dunăre. 

Ne arată cum soldații din prima linie pot introduce în timp real într-un laptop poze, filmări, capturi termice și chiar suntele produse de motoarele vehiculelor pe care vor să le elimine, iar soft-ul le învață și le identifica apoi cu o precizie de 90%. 

Mihai Șarto, director departament Inteligență Artificială: „Uite , aceste două boxuri… utilizatorii militari le-au selectat și au zis așa arată țintele pe care le vrem să le încarcăm după care au zis AI-ului uite am 1.000 de poze cu motocicletele, acum vreau să antrenez un AI pentru a detecta motocicletele, pentru că sunt mici, pentru că au cea mai mare șansă de a nu fi lovite cu un FPV, un tanc care e absolut impresionant nu are nicio șansă să scape de un FPV. Nniciunul din celelalte vehicule nu e capabil să supraviețuiască într-un cer plin de drone în ambele părți mai mult de câteva minute”.

Mihai Filip, CEO firmă de apărare: „Eu zic că în viitor oricum se merge în această direcție. Noi ce putem face este să ne pregătim, să testam cât de multe lucruri. Știți care e ideea. Să fie o înțelegere etică globală ar trebui să fie toți utilizatorii puși la masă. Ei, în cazul de față mă îndoiesc că Rusia și China vor dori să stea la aceasi masă cu Europa și America să discute despre normele etică și standarde. Cu siguranță inamicul vă dezvolta această tehnologie, noi putem fie să o dezvoltam și noi să o avem în cazului unui atac iminent. Fie să ne complacem în situație”.