Comisia Europeană a publicat Raportul anual privind extinderea Uniunii Europene, în care evaluează progresele țărilor candidate în ultimul an. Documentul confirmă că procesul de extindere rămâne o prioritate politică majoră a Uniunii și arată că Republica Moldova și Ucraina se află printre statele care au avansat cel mai mult în implementarea reformelor necesare pentru aderare.
Instituția subliniază că un „proces coerent și bazat pe merite” este esențial pentru succesul extinderii. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că extinderea Uniunii este reală și necesară acum mai mult ca niciodată.
„Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea Uniunii Europene în realitate. O Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena globală. Dar extinderea este un proces bazat pe merite. Pachetul nostru oferă recomandări specifice tuturor partenerilor noștri. Și către toți transmitem același mesaj: aderarea la Uniunea Europeană este o ofertă unică, o promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Cu reformele potrivite și cu o voință politică puternică, partenerii noștri pot profita de această oportunitate”, a scris Ursula von der Leyen pe rețelele sociale.
În același context, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a subliniat importanța menținerii ritmului actual al extinderii.
„Procesul de extindere avansează astăzi mai rapid decât în ultimii 15 ani. Însă nu ne putem permite să pierdem acest avânt. Ordinea globală se schimbă, iar securitatea Europei este din ce în ce mai expusă riscurilor. Extinderea este o investiție într-o Europă stabilă, iar majoritatea cetățenilor noștri recunosc acest lucru. Nu există scurtături pentru țările care aspiră să adere, dar tot ceea ce Uniunea Europeană poate face pentru a sprijini acest proces, trebuie să facem. Fereastra pentru extindere este larg deschisă și trebuie să profităm de această oportunitate acum. Aderarea unor noi state la Uniunea Europeană până în anul 2030 este un obiectiv realist”, a scris Kaja Kallas.
Iar Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, a subliniat că anul 2025 este cel mai semnificativ pentru statele aflate pe drumul aderării la Uniunea Europeană.
„Per ansamblu, anul 2025 a fost unul al progreselor semnificative în procesul de extindere a Uniunii Europene. Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova se remarcă prin cele mai importante avansuri în reforme în ultimul an. La ritmul și nivelul actual al reformelor, este posibil ca în următorii ani să putem încheia negocierile de aderare. Dacă acest proces este dus la bun sfârșit, o Uniune mai extinsă va face Europa mai puternică. Comisia va insista asupra celei mai înalte calități a reformelor, în special în domeniile statului de drept, al instituțiilor democratice și al libertăților fundamentale. Nu vor exista scurtături. Un continent unit este cel mai puternic răspuns în fața celor care încearcă să divizeze și să destabilizeze Europa”, a scris Marta Kos.
În pofida amenințărilor hibride și a tentativelor de destabilizare, Republica Moldova a făcut pași importanți pe calea integrării europene, finalizând procesul de screening. Comisia constată că Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea a trei clustere de negociere, „Fundamente”, „Relații externe” și „Piața internă”, și ar putea deschide toate capitolele până la sfârșitul anului 2025.
Guvernul de la Chișinău își propune să închidă provizoriu negocierile până la începutul anului 2028, obiectiv pe care Bruxelles-ul îl consideră ambițios, dar realizabil, dacă reformele se mențin în ritmul actual.
Comisia apreciază în special progresele în domeniul statului de drept, al reformei administrației publice și al funcționării instituțiilor democratice.
În pofida agresiunii ruse, Ucraina a demonstrat un angajament solid față de reforme și integrare europeană. Țara a finalizat procesul de screening și a îndeplinit condițiile pentru deschiderea majorității clusterelor de negociere.
Comisia sprijină obiectivul Kievului de a închide provizoriu negocierile până la sfârșitul anului 2028, dar subliniază că este nevoie de accelerarea reformelor privind statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice.
Alte țări candidate
Muntenegru și Albania au înregistrat cele mai mari progrese dintre statele din Balcanii de Vest, fiind în grafic pentru finalizarea negocierilor până în 2026, respectiv 2027, dacă ritmul reformelor se menține.
Serbia se confruntă cu stagnare și polarizare internă, iar Comisia cere reluarea reformelor în domeniul justiției și libertății de exprimare.
Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina trebuie să accelereze reformele constituționale și judiciare.
Kosovo își păstrează angajamentul proeuropean, însă tensiunile interne și relația cu Serbia frânează progresul.
Turcia rămâne un partener strategic, dar negocierile de aderare sunt blocate din cauza derapajelor democratice.
Georgia este considerată „țară candidată doar formal”, din cauza reculului sever în domeniul democrației și drepturilor fundamentale.
Consiliul Uniunii Europene urmează să analizeze recomandările Comisiei și să decidă asupra deschiderii oficiale a noilor clustere de negociere.
Comisia va prezenta în curând o Comunicare privind revizuirea politicilor de extindere și reformele interne, menită să pregătească Uniunea pentru primirea noilor membri.
Procesul de extindere rămâne bazat pe criterii stricte și evaluări obiective. UE sprijină financiar reformele prin instrumente dedicate, planul de Creștere pentru Balcanii de Vest (6 miliarde de euro), Planul de Creștere pentru Moldova (1,9 miliarde de euro) și Facilitatea pentru Ucraina (50 miliarde de euro).
Comisia subliniază că fiecare extindere a întărit Uniunea, de la cea din 2004, nivelul de trai în noile state membre s-a dublat, iar comerțul intern al UE a crescut de peste cinci ori.
