Alianţa militară a fost înfiinţată în 1949 pentru a „asigura o pace durabilă în Europa şi America de Nord”, potrivit site-ului său web.
În ciuda afirmaţiilor lui Trump că ar putea retrage ţara sa din alianţă, o lege adoptată de Congres în 2023 prevede că „preşedintele nu va suspenda, rezilia, denunţa sau retrage Statele Unite din Tratatul Atlanticului de Nord”, cu excepţia cazului în care acest lucru se face „cu avizul şi consimţământul Senatului, cu condiţia ca două treimi dintre senatorii prezenţi să fie de acord, sau în conformitate cu o lege a Congresului”.
Legea limitează retragerea din NATO
Într-un interviu acordat emisiunii „This Week” de la ABC luna trecută, senatorul Thom Tillis, liderul republican al Grupului bipartid de observatori NATO din Senat, a declarat că este „de fapt neadevărat” că Trump poate retrage SUA din NATO fără aprobarea Congresului.
„Preşedintele Statelor Unite nu poate retrage ţara din NATO. Totuşi, spus fiind acest lucru, preşedintele poate «otrăvi fântâna», adică poate face ca organizaţia să devină, în practică, nefuncţională, dacă îşi doreşte”, a spus el.
Tillis a apărat, de asemenea, aliaţii NATO după ce Trump i-a numit „laşi” pentru că nu au ajutat SUA.
Un aviz juridic din 2020 al Biroului de Consiliere Juridică al Departamentului Justiţiei afirmă, totuşi, că preşedintele are autoritate exclusivă asupra tratatelor. Retragerea unilaterală a SUA din NATO ar putea depinde, în cele din urmă, de analiza unei instanţe, potrivit unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului.
Tensiunile dintre Statele Unite şi aliaţii din NATO s-au intensificat după ce preşedintele Donald Trump a declarat că ia în considerare retragerea Statelor Unite din alianţa militară, din cauza refuzului membrilor europeni ai acesteia de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz.
Experţii avertizează de multă vreme că declaraţiile care sugerează că Statele Unite ar putea să nu-şi respecte angajamentele faţă de NATO ar putea încuraja Rusia să testeze disponibilitatea statelor membre ale NATO de a aplica articolul 5 al alianţei, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru constituie un atac împotriva tuturor.
Trump a declarat miercuri pentru Reuters că va afirma într-un discurs adresat naţiunii, care urmează să aibă loc mai târziu în cursul zilei, că ia în considerare „absolut” retragerea Statelor Unite din Alianţa NATO. „Voi vorbi despre dezgustul meu faţă de NATO”, a spus el referindu-se la discurs. Întrebat dacă se gândeşte să se retragă din NATO, el a răspuns: „Oh, absolut, fără îndoială. Tu n-ai face la fel dacă ai fi în locul meu?”
Declaraţiile lui Trump au venit la doar câteva ore după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, a refuzat să reafirme angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă a NATO, un concept care stă la baza alianţei.
Franţa a fost printre primele state europene membre NATO care au reacţionat la comentarii similare ale lui Trump făcute pentru ziarul britanic The Daily Telegraph, publicate mai devreme în aceeaşi zi, în care Trump a numit NATO un „tigru de hârtie” şi a spus că ia în considerare ieşirea din alianţă după ce aliaţii nu au susţinut acţiunea militară a SUA împotriva Iranului.
„Permiteţi-mi să reamintesc ce este NATO”, a declarat Alice Rufo, ministrul adjunct al armatei din Franţa – fără a aborda însă în mod direct ameninţarea lui Trump de a părăsi NATO.
„Este o alianţă militară preocupată de securitatea teritoriilor din zona euro-atlantică. Nu are ca scop desfăşurarea unei operaţiuni în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce nu este în conformitate cu dreptul internaţional”, a punctat oficialul francez.
Liderii europeni cer calm și dialog
În Polonia, ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a făcut apel la calm. „Sper că, în mijlocul emoţiilor care îl înconjoară astăzi pe preşedintele Statelor Unite, va veni un moment de calm”, a spus el.
„Şi de ce? Pentru că nu există NATO fără Statele Unite şi este în interesul nostru ca acest calm să se instaleze. Dar nu există nici putere americană fără NATO”, a spus ministrul polonez.
NATO nu a făcut niciun comentariu imediat.
Un purtător de cuvânt al guvernului german, când a fost rugat să reacţioneze la comentariul lui Trump, a spus că Germania rămâne angajată faţă de NATO. „Nu este prima dată când face asta, şi întrucât este un fenomen recurent, probabil că puteţi judeca singuri consecinţele”, a spus purtătorul de cuvânt la conferinţa de presă obişnuită a guvernului, referindu-se la Trump.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că va acţiona în interesul ţării sale, indiferent de „zgomotul” din jur. Instabilitatea cauzată de războiul cu Iranul înseamnă că Marea Britanie ar trebui să se reorienteze pentru a se concentra pe relaţii economice şi de apărare mai strânse cu Europa, a spus el.
Războiul din Iran a exacerbat tensiunile dintre SUA şi Europa, care s-au intensificat de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, pe toate planurile, de la comerţ până la pretenţiile sale privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, aliat al NATO.
Europa urmăreşte, de asemenea, cu nervozitate eforturile lui Trump de a media încetarea războiului dintre Rusia şi Ucraina, unii oficiali europeni de rang înalt fiind îngrijoraţi că Trump pare să susţină un acord în favoarea Moscovei.
Îngrijorări privind viitorul NATO
Întrebat marţi dacă Statele Unite sunt încă angajate în apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată în seama preşedintelui. Dar voi spune doar că multe lucruri au fost dezvăluite. Nu ai o alianţă prea solidă dacă ai ţări care nu sunt dispuse să-ţi fie alături atunci când ai nevoie de ele”, a adăugat Hegseth.
Franţa a refuzat să permită Israelului să-i utilizeze spaţiul aerian pentru a realimenta un zbor care transporta arme americane folosite în războiul împotriva Iranului, iar Italia a refuzat permisiunea ca aeronavele militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, au declarat surse pentru Reuters. Atât Franţa, cât şi Italia au afirmat că aceasta este politica standard şi că nimic nu s-a schimbat.
Spania, însă, a declarat public că şi-a închis complet spaţiul aerian pentru avioanele americane implicate în atacurile asupra Iranului.
Trump a criticat, de asemenea, în repetate rânduri Marea Britanie pentru că nu s-a alăturat Statelor Unite atunci când acestea au declanşat războiul.
