Campania militară a preşedintelui Donald Trump, a cărei concluzie rămâne la fel de neclară ca atunci când au fost lansate primele atacuri, în urmă cu o lună, determină ţările să-şi reducă previziunile economice, în timp ce iau măsuri pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, provocată de majorarea cotaţiilor la gaze şi petrol.
Consecinţele pentru un continent care tocmai a reuşit să depăşească efectele conflictului din Ucraina (izbucnit în 2022) par să fie revenirea la politicile anterioare, când se acordă sprijin gospodăriilor şi băncile centrale majorează dobânzile. Pentru companii, afectate deja de lipsa angajaţilor calificaţi, există pericolul extinderii efectelor negative, în condiţiile scăderii veniturilor personale.
„Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays.
În condiţiile scăderii încrederii consumatorilor şi majorării cotaţiilor la gaze şi petrol, Germania şi Italia sunt printre ţările care iau în calcul reducerea previziunilor economice, după perspectivele mai sumbre anunţate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană.
„Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei”, susţine preşedintele BCE, Christine Lagarde.
Industria chimică din Germania, afectată sever de ultima creştere a costurilor cu energia în 2022, a avertizat că unităţile ar putea reduce producţia în urma închiderii efective a Strâmtorii Ormuz.
Cel mai mare producător german de amoniac, SKW Piesteritz GmbH, a redus activitatea la 85%, în timp ce Evonik Industries, care fabrică de produse chimice de specialitate, încă evaluează dificultăţile cu care se confruntă.
Războiul poate acționa ca un stimul sau un impediment al reformelor în Europa
„Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului”, a afirmat directorul general Christian Kullmann.
Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale de 40 – 50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări şi depozitare. Compania încearcă să recupereze unele costuri prin „taxe de urgenţă”, a afirmat directorul general Rolf Habben Jansen.
Astfel de costuri ameninţă să afecteze sever lanţurile de aprovizionare, făcând viaţa mai scumpă pentru toată lumea. Consumatorii sunt conştienţi: ponderea gospodăriilor care se aşteaptă la o creştere mai rapidă a preţurilor anul viitor a crescut „extrem de puternic”, arată datele Institutul Naţional de Statistică (Insee) din Franţa.
Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora preţurile între 1,5% şi 2% dacă războiul durează mai mult de trei luni. Firma suedeză Hennes & Mauritz AB (H&M) a avertizat că prelungirea conflictului va avea efecte negative care vor reduce consumul.
Vineri, Spania a publicat cifrele privind inflaţia – prima mare economie europeană care anunţă datele din martie – iar avansul a fost mai ridicat decât se estima, deşi nu depăşeşte ţinta BCE de 2%.
Schimbarea norocului într-o regiune care până recent căuta o redresare a economiei şi menţinerea sub control a inflaţiei, după turbulenţele comerciale de anul trecut, ar putea avea consecinţe.
Pentru zona euro, întrebarea este dacă conflictul acţionează ca un stimul sau ca un impediment al reformelor care să permită blocului să fie pe cont propriu într-o lume în care se degradează sprijinul SUA şi sporeşte concurenţa din partea Chinei. Finanţarea măsurilor de sprijin economic este de asemenea o problemă pentru multe ţări, doar Germania având spaţiu fiscal semnificativ.
Dar Franţa şi-a redus anul trecut deficitul bugetar mai mult decât se estima, creşterea economiei depăşind previziunile, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
A doua economie a zonei euro a înregistrat un deficit bugetar de 5,1% din PIB în 2025, în scădere de la un nivel de 5,8% din PIB în 2024, şi peste previziunile Guvernului, care se aştepta la 5,4% din PIB.
”Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde”
Economia UE se confruntă cu riscul stagflaţiei, ca rezultat al creşterii preţurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat vineri comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis.
„Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată”, a declarat Dombrovskis după reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
„Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”, a avertizat oficialul.
Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Inflaţia în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ţinta BCE pe termen mediu.
Dombrovskis a adăugat că orice răspuns al autorităţilor va avea impact asupra bugetelor şi a tras atenţia că majoritatea statelor membre UE au spaţiu limitat de manevră, în urma precedentelor şocuri şi a necesităţii majorării cheltuielilor din domeniul apărării.
O creştere semnificativă a inflaţiei ar putea forţa Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile, iar traderii şi-au sporit pariurile că o astfel de mişcare va fi decisă în acest an. Următoarea şedinţă de politică monetară la BCE este programată pentru 19 martie, dar analiştii nu se aşteaptă la o schimbare cu această ocazie.
