Peste 14 milioane de barili de petrol pe zi au trecut prin strâmtoare în 2025, aproximativ o treime din totalul exporturilor mondiale de petrol transportate pe mare, scrie CNBC.
Un război în toată regula între Statele Unite și Iran ar putea, în cel mai rău caz, să facă prețurile petrolului să crească vertiginos și să provoace o recesiune economică.
În contextul unei intensificări masive a forțelor armate americane în Orientul Mijlociu, președintele Donald Trump a semnalat joi că va decide în următoarele 10 zile dacă va lansa atacuri împotriva Iranului.
„Această situație iraniană pur și simplu sperie constant această piață”, a declarat pentru CNBC John Kilduff, fondatorul Again Capital. „Iranul va face unele probleme, iar piața le preconizează”.
Preţurile petrolului au crescut de altfel joi cu aproximativ 2%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 6 luni, pe fondul temerilor privind un posibil conflict militar între Statele Unite şi Iran, tensiuni care se amplifică în Orientul Mijlociu, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de ţiţei din lume, transmite Reuters, anunță News.
Cotaţia petrolului Brent a urcat cu 1,44 dolari (+2,05%), la 71,79 dolari pe baril, iar WTI a crescut cu 1,47 dolari (+2,25%), la 66,66 dolari. După avansul de peste 4% de miercuri, Brent a atins cel mai ridicat nivel de închidere din 31 iulie, iar WTI maximul de la 1 august.
Trump a avertizat Iranul că un atac ar fi „mult mai rău” decât atacurile aeriene limitate ale SUA care au vizat instalațiile sale nucleare în iunie anul trecut, dar a lăsat deschisă și posibilitatea ca negocierile să poată ajunge la un acord care să guverneze programul nuclear al Iranului.
Riscul de preț
Prețurile petrolului au crescut cu aproape 6% în această săptămână, pe măsură ce traderii prevăd riscul tot mai mare al unei acțiuni militare. Cea mai mare teamă a pieței este că războiul ar perturba fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz.
Strâmtoarea este un punct de blocare vital pentru comerțul global cu petrol. Peste 14 milioane de barili de petrol și condensate pe zi au trecut prin calea navigabilă îngustă în medie în 2025, conform datelor firmei de consultanță Kpler, care afirmă că reprezintă o treime din totalul exporturilor mondiale de petrol maritim.
Aproximativ trei sferturi din petrolul care trece prin strâmtoare merge în China, India, Japonia și Coreea de Sud, potrivit Kpler.
Garda Revoluționară a Iranului a închis marți parțial strâmtoarea timp de câteva ore pentru a efectua exerciții militare. Garda este pregătită să închidă strâmtoarea dacă i se ordonă de către liderii iranieni, potrivit agenției de știri semioficiale Tasnim, citându-l pe contraamiralul marinei iraniene, Alireza Tangsiri.
„Iranul ar putea perturba Hormuz pentru mult mai mult timp decât cred mulți participanți la piață”, a declarat Bob McNally, fondatorul Rapidan Energy.
Cel mai rău scenariu posibil
SUA s-ar putea confrunta cu o situație similară cu campania aeriană de 52 de zile împotriva militanților Houthi din Yemen, care au perturbat Marea Roșie cu atacuri cu rachete – dar mai rea, a spus McNally.
„Iranul are armament mult mai bun și o linie de coastă mult mai bună de pe care să opereze decât Houthi”, a spus strategul energetic. De asemenea, se mândrește cu stocuri vaste de mine și rachete cu rază scurtă de acțiune, care ar putea face strâmtoarea nesigură pentru traficul comercial.
„Lloyd’s nu va permite sau asigura petrolierelor să treacă prin Hormuz într-un astfel de mediu”, a spus McNally, referindu-se la asigurătorii din Londra.
Piețele globale de energie nu pot echilibra cererea și oferta fără petrolul care curge prin strâmtoare, a declarat McNally. O închidere prelungită ar duce prețurile petrolului la peste 100 de dolari pe baril, reducând cererea și precipitând potențial o recesiune economică, a spus el.
Iranul ar putea calcula că poate precipita cele mai mari temeri ale lui Trump prin prăbușirea economiei înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din SUA din noiembrie, a spus McNally.
Rystad Energy prevede o creștere rapidă a prețurilor petrolului cu 10 până la 15 dolari pe baril într-un scenariu în care există un conflict mai amplu între SUA și Iran, potrivit unei note de cercetare publicate la începutul acestei luni.
Atacuri limitate
Dar Trump are și o gamă largă de opțiuni, inclusiv o blocadă sau alte acțiuni, care nu ajung la un război regional în toată regula, a spus McNally.
Orice acțiune militară a SUA este probabil „să fie chirurgicală și concepută pentru a evita infrastructura de producție și export de petrol a Iranului”, a declarat Natasha Kaneva, șefa strategiei globale pentru mărfuri de la JPMorgan, într-un raport de joi. O creștere a prețurilor țițeiului după lovituri SUA „s-ar estompa în cele din urmă, deoarece fundamentele globale rămân relativ slabe”, a spus Kaneva.
Goldman Sachs, de asemenea, nu vede riscul unei întreruperi majore și susținute a aprovizionării, cel puțin în scenariul său de bază, a declarat Daan Struyven, șeful departamentului de cercetare în domeniul petrolului, într-un interviu acordat CNBC. Însă un conflict care duce la pierderea a 1 milion de barili pe zi de exporturi iraniene timp de un an ar crește prețurile țițeiului cu 8 dolari și ar obliga piața să reevalueze riscul unei escaladări suplimentare, a spus el.
Și administrația Trump pare, de asemenea, nonșalantă în ceea ce privește riscul unei perturbări în Orientul Mijlociu.
„Lumea este foarte bine aprovizionată cu petrol în acest moment”, a declarat secretarul pentru Energie, Chris Wright, pentru CNBC într-un interviu din 6 februarie, oferindu-i președintelui „mai multă putere de influență în acțiunile sale geopolitice pentru a nu-și face griji cu privire la o creștere nebunească a prețurilor petrolului”.
Trump amenință că urmează să se ”întâmple lucruri rele”
Iranul a anunţat exerciţii militare şi posibile lansări de rachete în sudul ţării, la câteva zile după ce a blocat temporar Strâmtoarea Hormuz, punct strategic prin care trec aproximativ 20% din livrările globale de ţiţei.
Preşedintele Donald Trump a declarat că Washingtonul ”trebuie să ajungă la un acord semnificativ cu Iranul”, avertizând că, în caz contrar, ”se întâmplă lucruri rele”.
SUA au desfăşurat nave de război în apropierea Iranului, iar vicepreşedintele JD Vance a menţionat că se analizează continuarea negocierilor diplomatice sau trecerea la o altă opţiune.
Tensiunile au determinat deja unele state să îşi avertizeze cetăţenii să părăsească Iranul.
Pe plan comercial, exporturile de petrol ale Arabiei Saudite au coborât în ianuarie la 6,988 milioane barili/zi, cel mai scăzut nivel din septembrie, potrivit datelor JODI. Totodată, surse Reuters au transmis că OPEC+ ia în calcul o creştere a producţiei începând din aprilie.
În paralel, discuţiile de pace dintre Ucraina şi Rusia la Geneva s-au încheiat fără un progres, preşedintele Volodimir Zelenski acuzând Moscova că tergiversează procesul.
Pe piaţa americană, stocurile de ţiţei, benzină şi distilate au scăzut săptămâna trecută, contrar estimărilor unui sondaj Reuters care anticipa o creştere a rezervelor de 2,1 milioane de barili. În pofida acestor date, AIE a avertizat că cererea globală de petrol creşte cu mai puţin de 1 milion barili/zi şi că se conturează un surplus semnificativ.
Raportul oficial privind stocurile SUA, realizat de Energy Information Administration, urmează să fie publicat vineri.
