Economia mondială intră într-o nouă etapă de incertitudine, iar experții celor două instituții internaționale avertizează că actualul conflict din Orientul Mijlociu reprezintă al treilea mare șoc global din ultimii ani, după pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina, notează Reuters.
Semnalul de alarmă vine înaintea reuniunilor de primăvară organizate la Washington de experții Fondului Monetar International și Băncii Mondiale, unde miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din întreaga lume vor discuta despre noile riscuri economice.
Potrivit oficialilor celor două instituții, războiul riscă să încetinească din nou economia globală, să împingă inflația în sus și să afecteze în special statele vulnerabile, care au intrat în această nouă criză cu datorii ridicate și rezerve financiare reduse.
Trei crize majore în doar câțiva ani
Economia mondială a fost lovită succesiv de trei evenimente cu efecte globale. Prima mare ruptură a venit în 2020, când pandemia de COVID-19 a blocat comerțul internațional, transporturile și producția industrială. Statele au cheltuit sume uriașe pentru a susține economiile, iar datoriile publice au crescut accelerat.
Al doilea șoc a venit în 2022, odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Conflictul a provocat explozia prețurilor la gaze, petrol și cereale, cu efecte directe asupra inflației la nivel mondial.
Acum, al treilea șoc vine din Orientul Mijlociu, o regiune esențială pentru piața energetică globală și pentru rutele comerciale internaționale.
Estimarea de bază a Băncii Mondiale indică acum o creștere economică de 3,65% în 2026 pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, în scădere față de nivelul de 4% prognozat în octombrie. În cazul în care războiul se prelungește, ritmul de creștere ar putea coborî până la 2,6%.
În același timp, inflația în aceste state este estimată la 4,9% în 2026, peste prognoza anterioară de 3%, iar într-un scenariu sever ar putea urca până la 6,7%.
Fondul Monetar Internațional a avertizat săptămâna trecută că aproximativ 45 de milioane de persoane în plus ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară gravă dacă războiul continuă și perturbă livrările de îngrășăminte agricole.
FMI și Banca Mondială încearcă să răspundă rapid noii crize și să sprijine statele vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice au atins niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat.
FMI estimează că țările cu venituri mici și cele dependente de importurile de energie ar putea avea nevoie, pe termen scurt, de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari. La rândul său, Banca Mondială a anunțat că poate mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari imediat, iar până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o va cere.
Economiștii recomandă însă guvernelor să adopte doar măsuri țintite și temporare pentru a compensa scumpirile suportate de populație, avertizând că intervențiile generale ar putea alimenta și mai mult inflația.
„Leadershipul contează și am depășit crize și în trecut”, a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, subliniind că politicile fiscale și monetare au ajutat economiile să reziste unor șocuri anterioare. „Dar acesta este un șoc pentru întregul sistem.”
Statele se confruntă acum cu un echilibru dificil: trebuie să țină sub control inflația, să susțină creșterea economică și, în același timp, să creeze suficiente locuri de muncă pentru cei 1,2 miliarde de oameni care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035.
În plus, FMI și Banca Mondială operează într-un context geopolitic mult mai complicat, marcat de tensiuni ridicate între Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, în timp ce G20 are dificultăți în coordonarea unui răspuns comun.
Statele Unite dețin în prezent președinția rotativă a G20, grup din care fac parte și Rusia și China, însă au exclus un alt membru, Africa de Sud, ceea ce complică și mai mult capacitatea organizației de a acționa unitar.
„Încerci să funcționezi pe baza consensului într-o lume în care nu mai există consens aproape pe nimic”, a declarat Josh Lipsky, expert în economie internațională la Atlantic Council.
Potrivit acestuia, mesajele transmise de FMI, Banca Mondială și alți creditori multilaterali urmăresc să calmeze piețele financiare și să transmită investitorilor că statele afectate de război nu vor fi lăsate fără sprijin.
„Este un semnal pentru creditorii privați. Nu este momentul să abandoneze țările aflate în dificultate. Vor primi sprijin din partea băncilor multilaterale de dezvoltare și a instituțiilor financiare internaționale. Nu va fi o situație precum pandemia COVID. Este o criză pe care o putem gestiona”, subliniază Josh Lipsky.
