Astfel, lipsa fondurilor l-a împiedicat pe preşedintele SUA să avanseze cu planul privind viitorul enclavei palestiniene distruse, au mai declarat aceleași surse.
A doua sursă, un oficial palestinian familiarizat cu situaţia, a declarat că Consiliul a informat Hamas şi alte facţiuni palestiniene că NCAG nu poate intra în Gaza în acest moment din cauza lipsei de finanţare.
„Nu sunt disponibili bani în prezent”, a spus oficialul, citând o informare a emisarului consiliului, Nickolay Mladenovas, către grupurile palestiniene.
Hamas a declarat în repetate rânduri că este gata să predea guvernarea către NCAG, condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct al Autorităţii Palestiniene, care exercită în prezent o autonomie limitată în anumite părţi din Cisiordania ocupată de israelieni.
Comitetul lui Shaath este menit să preia controlul ministerelor din Gaza şi să conducă forţa de poliţie.
El şi cei 14 membri ai comitetului său au fost adunaţi într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor ofiţeri americani şi egipteni, a declarat o sursă diplomatică.
Reabilitarea Gazei, unde patru cincimi din clădiri au fost distruse în doi ani de bombardamente israeliene, a fost estimată de instituţiile globale la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Planul ezitant pentru viitorul Gazei seamănă cu alte iniţiative ambiţioase ale lui Trump, care a încercat să se prezinte ca un pacificator mondial, dar are dificultăţi în a pune capăt războiului din Ucraina, aşa cum a spus că va face, şi se confruntă cu o presiune severă imediată în privinţa armistiţiului din această săptămână cu Iranul.
Egiptul, care a găzduit discuţiile de dezarmare, a invitat Hamas la mai multe întâlniri sâmbătă, potrivit unei surse din cadrul grupării militante.
Încetarea focului a oprit războiul, dar a lăsat trupele israeliene în control asupra unei zone depopulate care cuprinde peste jumătate din Gaza, Hamas fiind la putere într-o fâşie îngustă de coastă.
Consiliul lui Trump a condus negocierile cu Hamas şi alte facţiuni palestiniene privind dezarmarea. Israelul spune că Hamas trebuie să depună armele înainte de a-şi retrage trupele din Gaza, iar Hamas afirmă că nu se va conforma fără garanţii privind retragerea Israelului şi încetarea atacurilor în Gaza.
Sursa diplomatică familiarizată cu discuţiile de dezarmare a declarat că acestea rămân într-un impas şi se teme că Israelul caută o scuză pentru a relansa o ofensivă la scară largă asupra Gazei.
Oficialii militari israelieni au declarat că se pregătesc pentru o revenire rapidă la un război la scară largă dacă Hamas nu îşi depune armele.
Războiul din Gaza a început cu atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morţi, conform bilanţurilor israeliene.
Campania Israelului care a urmat, desfăşurată timp de doi ani, a ucis peste 72.000 de palestinieni, majoritatea civili, conform autorităţilor sanitare din Gaza, şi a răspândit foametea şi a strămutat cea mai mare parte a populaţiei teritoriului.
