Liderii UE, din ce în ce mai frustraţi de obstrucţionarea sprijinului pentru Kiev de către prim-ministrul Viktor Orbán, pariază în tăcere că o victorie a lui Magyar pe 12 aprilie ar putea reseta relaţiile – sau cel puţin ar putea atenua tensiunile – cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Dar, în esenţă, Magyar sună adesea surprinzător de similar cu omul pe care încearcă să-l înlocuiască. El s-a opus accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme pentru Kiev şi a semnalat că ar supune aderarea Ucrainei la UE unui referendum, ceea ce ar putea deraia complet procesul, notează publicația, conform News.ro.
Partidul său, Tisza, a votat, de asemenea, împotriva unui împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei în Parlamentul European, chiar dacă Ungaria nu era obligată să contribuie financiar.
Naţionalist care pune pe primul plan interesele Budapestei, Magyar a criticat anterior ceea ce el numeşte erodarea drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina. „Nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”, a declarat el pe 28 martie.
Când Zelenski s-a ciocnit public cu Orbán pe tema împrumutului pentru Ucraina, Magyar chiar a luat partea prim-ministrului: „Niciun lider străin nu poate ameninţa vreun maghiar”.
Orbán, la rândul său, a încercat să-l prezinte pe Magyar ca pe un trădător aliniat cu Bruxelles-ul şi Kievul – un atac care nu a avut prea mult succes, având în vedere propria poziţionare a liderului opoziţiei.
UE speră la schimbare
Acest lucru lasă Bruxelles-ul într-o situaţie delicată: speră într-o schimbare, dar se pregăteşte pentru continuitate, notează POLITICO.
„Îl transformă într-o cutie neagră”, a declarat eurodeputata Verzilor Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, la un eveniment organizat la Budapesta. „Ce ar considera prioritar dacă ar câştiga alegerile? De fapt, asta este şi pentru UE o mică enigmă”, a spus ea.
Unii diplomaţi şi oficiali ucraineni cred că Magyar şi-ar putea înmuia flexibiliza poziţia dacă ar câştiga, mai ales că deblocarea miliardelor din fondurile îngheţate ale UE este prioritatea sa.
„După discursurile sale publice, da, este puţin mai flexibil şi ne aşteptăm la asta”, a declarat un consilier al guvernului ucrainean.
Dar există puţine garanţii. Întrebat dacă o Ungarie condusă de Magyar şi-ar retrage veto-ul asupra împrumutului UE de 90 de miliarde de euro, o persoană familiarizată cu viziunea Tisza a spus că acest lucru ar depinde în cele din urmă de opinia publică.
Nici Moscova, nici Kiev
În ultimii ani, Orbán s-a apropiat de Rusia, devenind din ce în ce mai ostil faţă de Ucraina. Ministrul său de externe a recunoscut că a informat Moscova după reuniuni sensibile ale UE, iar guvernul a urmărit relaţii mai strânse cu firmele energetice ruseşti. În ultimele săptămâni, Fidesz a alimentat, de asemenea, sentimentele anti-ucrainene adânc înrădăcinate, susţinând că Kievul vrea să atragă Ungaria în război şi să-i epuizeze resursele.
„Este o preocupare istorică. Maghiarilor nu le plac ucrainenii. Nu le plac nici ruşii, dar pe ucraineni nu îi plac mai mult decât pe ruşi”, a declarat pentru POLITICO ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka.
„Avem o experienţă istorică cu ucrainenii în ceea ce priveşte crima organizată, corupţia şi violenţa. Şi avem experienţe neplăcute recente şi mai puţin recente în ceea ce priveşte conflictul dintre etnicii maghiari şi ucraineni din Transcarpatia”, a spus el, referindu-se la legislaţia care a făcut din limba ucraineană limba principală de învăţământ în regiunea din vestul Ucrainei, ceea ce a pus Kievul în conflict cu Budapesta.
Magyar a mers pe sârmă în această chestiune. În ceea ce priveşte Rusia, el a identificat-o ca un punct slab al lui Orbán şi a acuzat guvernul de „trădare pur şi simplu” în relaţiile sale cu Kremlinul.
În privinţa Ucrainei, el nu a prezentat Kievul ca pe un inamic, dar a evitat cu grijă orice aprecieri pozitive, ştiind că acestea vor avea un impact negativ la urne. Asta, pentru că sentimentul anti-ucrainean este adânc înrădăcinat în Ungaria. Conform unui sondaj din toamna anului 2025 realizat de think tank-ul Policy Solutions, jumătate dintre maghiari consideră că Ucraina este periculoasă pentru Ungaria, în timp ce 64% se opun aderării Ucrainei la UE şi 74% cred că guvernul maghiar nu ar trebui să trimită ajutor financiar la Kiev.
În mod notabil, Zelenski este unul dintre cei mai urâţi politicieni din ţară, la egalitate cu preşedintele rus Vladimir Putin.
„Péter Magyar nu are cu adevărat o marjă mare de manevră în ceea ce priveşte Ucraina”, a declarat András Biró-Nagy, directorul Policy Solutions. Campania anti-Ucraina a lui Orbán, desfăşurată prin intermediul mass-mediei aliniate Fidesz în ultimii patru ani, a erodat puternic sprijinul pentru Kiev, a explicat el. „În privinţa Ucrainei, nu a existat o naraţiune concurentă. Magyar încearcă să evite problema deoarece consideră că este o cauză pierdută; nu poate schimba situaţia”, explică expertul.
Stârnește tensiuni
În timpul evenimentelor organizate de Tisza cu ocazia Zilei Naţionale, în martie, un steag mare al Ucrainei a fost desfăşurat în mijlocul mulţimii, în semn de protest. Dar Magyar şi mass-media independentă au acuzat Fidesz că a înscenat incidentul pentru a stârni controverse. „Încă o dată, Fidesz şi maşina sa de propagandă nu au putut aduna decât minciuni patetice şi o provocare care a implicat un steag ucrainean”, a spus Magyar. Partidul de la putere a negat acuzaţia.
Astfel de încercări de a stârni tensiuni sunt peste tot. Străzile ţării sunt inundate de panouri publicitare care îl înfăţişează pe preşedintele ucrainean zâmbind, cu mesajul: „Nu-l lăsaţi pe Zelenski să râdă la urmă”. Iar un nou design de afiş de campanie prezintă fotografii alb-negru ale lui Zelenski şi Magyar sub sloganul: „Sunt periculoşi”.
„Nu-mi pot imagina ceva mai înfricoşător decât să declari victima agresor. Asta face Orbán, este cu adevărat revoltător şi dezgustător”, a declarat deputata Tímea Szabó din partidul verde Dialog pentru Ungaria, care s-a retras din cursa pentru realegere la Budapesta la sfârşitul lunii martie.
O enigmă pentru Bruxelles
Tisza doreşte să înceapă negocierile cu Comisia Europeană încă din prima zi pentru a debloca orice fonduri UE îngheţate din cauza preocupărilor legate de statul de drept, după cum a declarat Magyar la întâlnirile sale cu personalităţi europene de seamă, precum cancelarul german Friedrich Merz. Însă programul partidului este destul de vag în ceea ce priveşte angajamentele ulterioare faţă de Bruxelles, oferind doar promisiuni vagi de cooperare îmbunătăţită între guvernul maghiar şi instituţiile UE.
Între timp, în încercarea lui Magyar de a le demonstra alegătorilor că este pro-european, Ucraina a devenit un subiect evitat. Iar el a continuat să ţină Bruxelles-ul la distanţă pentru a evita acuzaţiile lui Orbán că ar fi o marionetă a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Per ansamblu, reputaţia sa în faţa curentului dominant de la Bruxelles va avea nevoie de o revigorare.
Deşi partidul său, Tisza, este membru al blocului de centru-dreapta al UE – Partidul Popular European (PPE) -, Magyar şi parlamentarii săi europeni nu s-au prezentat pentru a o susţine pe von der Leyen şi Comisia sa la un vot de neîncredere organizat în ianuarie şi, în consecinţă, au fost sancţionaţi de conducerea grupului.
Tisza s-a opus, de asemenea, acordului comercial UE-Mercosur – o altă prioritate a PPE – în timp ce Magyar îşi propune să reducă dependenţa de importurile de petrol rusesc abia prin 2035, cu mult în urma termenului limită obligatoriu al UE, stabilit pentru 2027.
Deci, reprezintă el într-adevăr o schimbare majoră faţă de Orbán? „În ceea ce priveşte migraţia, el se aliniază în mare măsură la ceea ce spune Fidesz. Este destul de prudent şi se aliniază chiar (cu Orbán) când vine vorba de Ucraina”, a observat Strik. „Nu critică UE, dar nici nu o apără”, a subliniat ea.
