În timp ce aliaţii sunt reticenţi să trimită resurse militare în regiune de teamă că ar putea fi atacaţi de Iran, Washingtonul, la rândul său, nu a făcut nicio solicitare oficială către ei pentru echipamente, au spus oficialii, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre discuţiile sensibile.
Peste 30 de ţări, inclusiv majoritatea statelor membre NATO, s-au angajat să depună „eforturi adecvate” pentru a relua transportul maritim prin acest punct strategic de control al comerţului, după ce preşedintele SUA i-a criticat pe aliaţi, calificându-i drept „LAŞI”, după cum a scris el pe Truth Social, pentru că nu s-au oferit voluntar să ofere asistenţă.
Discuții încă în fază incipientă
Însă, până în prezent, discuţiile se află încă într-un stadiu incipient, potrivit oficialilor guvernamentali din şapte ţări europene.
„Ne-am dori mai multă previzibilitate, mai multă claritate şi mai multă viziune strategică – nu doar în acest caz”, a declarat marţi pentru POLITICO ministrul german al apărării, Boris Pistorius, adăugând: „Să aşteptăm şi să vedem”.
Discuţiile care avansează lent reflectă mesajele contradictorii ale lui Trump la mai bine de trei săptămâni de la declanşarea războiului său împotriva Iranului – în cadrul căruia a ameninţat aliaţii pentru că nu i-au susţinut campania, apoi a spus că nu sunt necesari, totul în timp ce a oferit puţine detalii despre modul în care aceştia ar putea sprijini SUA.
Lipsa de entuziasm în privinţa implicării subliniază, de asemenea, încrederea crescândă pe care o capătă Europa în relaţia cu Washingtonul, pe măsură ce continentul îşi schimbă din ce în ce mai mult abordarea, trecând de la a-l linişti pe Trump la a-l confrunta cu privire la un război despre care aliaţii nu au fost consultaţi.
Critici ale președintelui german
„Acest război încalcă dreptul internaţional”, a declarat marţi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. „Nu există nicio îndoială că, în orice caz, justificarea printr-un atac iminent asupra SUA nu stă în picioare”, a subliniat el.
Pentru unele capitale, ultima cerere relevă, de asemenea, un dublu standard evident: oficialii americani i-au intimidat în mod repetat pe europeni să se concentreze pe apărarea propriului continent, astfel încât Washingtonul să-şi poată îndrepta atenţia în altă parte. Acum, Trump le cere să se deplaseze în Orientul Mijlociu.
„Imaginea de ansamblu este următoarea: SUA ne-au cerut să avem grijă şi să ne apărăm propriile ţări, să ne ocupăm de sprijinirea Ucrainei… şi acum (trebuie să ne ocupăm) de Orientul Mijlociu şi de lanţurile de aprovizionare globale”, a declarat un oficial de rang înalt al unui guvern european. El a calificat acest lucru drept „absurd de incoerent” şi a precizat că se exprimă „blând”.
Un oficial al Casei Albe nu a comentat despre cererile pe care le-a avea preşedintele de la aliaţi, dar a declarat pentru POLITICO: „Preşedintele Trump şi echipa sa de securitate naţională erau bine pregătiţi pentru încercările regimului iranian de a închide strâmtoarea, iar armata SUA se concentrează pe eliminarea sistematică a capacităţii regimului terorist iranian de a perturba afluxul liber de resurse energetice”.
„Preşedintele Trump este încrezător că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă foarte curând”, a mai spus oficialul.
În absenţa unor cereri specifice de ajutor, aliaţii au recurs până acum la a oferi ceea ce pot: întâlniri, declaraţii şi încurajări.
Marea Britanie – care a condus până acum discuţiile din culise alături de şeful NATO, Mark Rutte – a declarat marţi că va găzdui „în viitorul apropiat” un summit de securitate menit să menţină impulsul eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
Miniştrii de externe ai G7 vor discuta, de asemenea, despre Iran când se vor întâlni, vineri, în apropierea Parisului (la Rambouillet – n.r.), a declarat un diplomat francez informat cu privire la discuţii. Aliaţii vor încerca să-şi „coordoneze poziţiile” cu Washingtonul şi vor dezbate „redeschiderea rutelor maritime” din Golf cu secretarul de stat american Marco Rubio.
Declarații favorabile Casei Albe
În ciuda lipsei unui sprijin concret, declaraţia comună a aliaţilor pare să fie pe placul Washingtonului.
„Este de bun-simţ ca preşedintele Trump să le ceară aliaţilor noştri din NATO să se implice mai mult şi să facă mai mult pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz”, a declarat duminică Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. „Acum începem deja să vedem că ei răspund apelului preşedintelui”, a adăugat ea.
În practică, Europa ar putea desfăşura distrugătoare pentru a ajuta Washingtonul să escorteze convoaiele prin strâmtoare, explică Sidharth Kaushal, cercetător principal şi expert militar naval la Royal United Services Institute (RUSI, think tank cu sediul la Londra – n.r.), întrucât SUA dispun doar de aproximativ 25 de nave de acest tip, puternic înarmate şi capabile să lanseze rachete, care pot fi desfăşurate imediat în întreaga lume.
Europa ar putea, de asemenea, să furnizeze capacităţi de luptă împotriva minelor, a susţinut el, un domeniu în care SUA sunt „destul de limitate”. Germania, Estonia, Franţa, România, Belgia, Bulgaria, Ţările de Jos şi Marea Britanie operează împreună aproximativ 40 de nave de luptă împotriva minelor, comparativ cu cele patru ale Americii, a arătat el.
„Există un rol pe care o gamă largă de forţe navale îl pot juca în acest sens”, a spus un oficial britanic din domeniul apărării, adăugând că Marea Britanie a început să examineze opţiuni posibile, cum ar fi trimiterea unei nave a Marinei Regale sau a unei nave comerciale însoţite de sisteme autonome pentru a distruge minele, ca parte a unei coaliţii multinaţionale în strâmtoare – dar numai după ce conflictul se va potoli.
Condiții pentru securizarea strâmtorii
„Ceea ce este clar este că trebuie să existe o reducere, dacă nu chiar o încetare completă a ritmului şi amplorii operaţiunilor de luptă din regiune înainte de a ne putea imagina securizarea strâmtorii”, a adăugat acesta.
Dar până când SUA nu încetează ostilităţile din regiune şi nu explică ce are nevoie – şi de ce – este puţin probabil ca partenerii săi europeni să facă mai mult.
Aliaţii „nu sunt de acord să fie chemaţi într-un război – pe care nu l-am început noi – fără să ştim ce va face (SUA)”, a spus un diplomat NATO. Deocamdată, „sunt mândru de refuzul nostru”, a completat el.
