Sondajele de opinie arată că social-democraţii se îndreaptă spre cel mai slab rezultat de după al Doilea Război Mondial: mulţi danezi o acuză pe Frederiksen că nu a făcut suficient pentru a proteja modelul nordic de bunăstare, în timp ce alţii indică o oboseală crescândă după aproape şapte ani de conducere a acesteia.
Mette Frederiksen, în vârstă de 48 de ani, a convocat alegerile cu câteva luni înainte de termenul limită din octombrie, într-o mişcare pe care observatorii au descris-o ca fiind o încercare de a profita de creşterea popularităţii sale, pe fondul intensificării retoricii lui Trump, în ianuarie, cu privire la controlul asupra Groenlandei şi al refuzului său de a exclude recurgerea la forţa militară.
În acest scrutin plin de suspans, prim-ministrul social-democrat Mette Frederiksen ar putea obţine un al treilea mandat consecutiv datorită opoziţiei sale faţă de Donald Trump în privinţa Groenlandei.
„Viitoarea configuraţie guvernamentală este foarte incertă, dar este probabil ca, în final, ea să se afle la conducerea guvernului”, a declarat pentru AFP Elisabet Svane, analist politic al cotidianului Politiken, potrivit News.ro.
„Poate că oamenii nu o plac cu adevărat, dar o consideră un lider potrivit”, explică ea.
Mette Frederiksen, care conduce guvernul danez din 2019, după ce i-a ţinut piept lui Donald Trump şi apetitului său pentru Groenlanda, este recunoscută pentru leadershipul său, spune Elisabet Svane.
„Ea este o figură care uneşte într-o lume plină de nesiguranţă, iar danezii sunt îngrijoraţi: există problema Groenlandei, a Ucrainei, a dronelor” care au survolat ţara scandinavă, enumeră analista.
În plus, „este dificil să ne imaginăm un guvern de dreapta, deoarece acesta ar trebui să reunească o gamă foarte largă de partide, de la extrema dreaptă până la cele mai centriste, care nu se înţeleg prea bine cu extrema dreaptă”, arată Ole Waever, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Copenhaga.
Ultimele sondaje acordă blocului de stânga un uşor avantaj faţă de cel de dreapta, dar niciunul dintre ele nu ar obţine majoritatea din cele 179 de locuri din Folketing, Parlamentul danez.
Locurile din teritoriile de peste mări – Groenlanda şi Insulele Feroe, teritorii autonome ale Regatului Danemarcei, care trimit fiecare câte doi deputaţi în Parlamentul danez – ar putea înclina balanţa, la fel ca şi deputaţii moderaţi ai ministrului de externe în exerciţiu, Lars Løkke Rasmussen.
Cum se văd alegerile daneze în Groenlanda
La Nuuk, capitala Groenlandei, campania electorală a suscitat un interes mai mare decât de obicei. Dovadă a mizei, peste douăzeci de candidaţi îşi dispută cele două locuri disponibile.
„Cred că aceste alegeri vor indica, într-un fel, direcţia de urmat”, spune deputatul în parlamentul local Juno Berthelsen, cap de listă al partidului autonomist Naleraq, favorabil unei rupturi rapide cu Copenhaga, ai cărui membri s-au întâlnit cu administraţia Trump. „Nu ne preocupă Trump. Privim mai departe”, afirmă Berthelsen, denunţându-i pe cei care „alimentează temerile”.
Pentru ministrul justiţiei, resurselor minerale şi afacerilor economice, Naaja Nathanielsen, candidată a partidului de stânga IA, teama faţă de Statele Unite s-a impus în centrul campaniei.
„Statele Unite au dat dovadă de o astfel de agresivitate încât se va observa un interes crescut pentru a încerca cu adevărat să se facă auzită povestea groenlandeză în cadrul Parlamentului danez”, arată ea.
Ce-i preocupă pe danezi
Însă problema Groenlandei a intrat între timp pe o cale diplomatică mai puţin aprinsă şi a fost eclipsată de preocupări interne, printre care o propunere privind impozitul pe avere şi dezbaterile despre imigraţie.
În Danemarca continentală, alegătorii se declară puţin influenţaţi de politica daneză faţă de Groenlanda.
„Groenlanda face parte din Danemarca şi trebuie să avem grijă şi de ea, dar nu cred că este un aspect la care mă gândesc în momentul votului”, spune Clemens Duval Thomsen, în vârstă de 21 de ani.
În această ţară prosperă de 6 milioane de locuitori, campania s-a axat în special pe probleme interne, precum costul vieţii, statul social şi mediul.
„Partidele de stânga au reuşit să facă din apa potabilă o temă majoră a alegerilor”, subliniază Elisabet Svane. Apa potabilă este prea bogată în nitraţi în Danemarca din cauza deşeurilor provenite din creşterea animalelor.
Modelul agriculturii intensive daneze, în special creşterea porcilor, a fost astfel în centrul campaniei.
În faţa unei extreme drepte puternice încă de la sfârşitul anilor 1990, s-a discutat şi despre imigraţie, social-democraţii susţinând o nouă înăsprire a măsurilor în acest domeniu, cu 18 noi propuneri.
Prim-ministrul în exerciţiu a apărat ca fiind „just” în special proiectul de a priva de îngrijiri medicale neesenţiale orice persoană străină sau de origine străină care a proferat ameninţări sau s-a comportat violent faţă de personalul medical. „Aşa trebuie să fie: pe lângă pedeapsa formală din sistemul judiciar, spunem: nu ai ce căuta aici”, a declarat ea.
În creştere în sondaje, partidul tradiţional de extremă dreapta, Partidul Poporului Danez (DF), favorabil suspendării permiselor de şedere permanente, a deplâns insuficienţa acestor propuneri.
Cu toate acestea, Frederiksen şi-a bazat campania pe promisiunea că abilităţile sale de lider, dovedite şi consolidate, vor ajuta Copenhaga să gestioneze relaţia complexă cu Washingtonul şi răspunsul european la războiul Rusiei cu Ucraina.
„Ştiu că uneori mă exprim puţin cam direct”, a spus ea în timpul unui eveniment de campanie. „Dar, având în vedere vremurile în care trăim, poate este foarte bine că există unele lucruri care nu pot fi interpretate greşit: că Rusiei nu ar trebui să i se permită să câştige sau că Groenlanda nu este de vânzare”, a punctat premierul în exerciţiu.
Frederiksen, care conduce Danemarca din 2019, deci inclusiv pe perioada pandemiei, a fost primul premier care a depăşit diviziunea dintre stânga şi dreapta în Danemarca în ultimii peste 40 de ani, dar se preconizează acum că coaliţia guvernamentală îşi va pierde majoritatea parlamentară.
„În mare măsură, aceste alegeri se referă la Mette Frederiksen”, spune analistul politic Hans Engell, adăugând că, în timp ce unii alegători o consideră persoana potrivită într-un moment de criză, alţii o consideră prea autoritară.
Partidul ei, Social-Democraţii, ale cărui reforme dure în materie de azil au îndepărtat o parte a stângii, şi-a revenit în sondaje după criza din Groenlanda, urcând de la un minim de 17% în decembrie la aproximativ 21%.
Totuşi, este de aşteptat ca blocul de stânga să nu atingă cele 90 de locuri necesare pentru a obţine majoritatea în Folketingul danez, care are 179 de locuri, prognozele indicând că va obţine aproximativ 85 de locuri.
În sistemul parlamentar danez, un guvern nu trebuie să deţină majoritatea – pur şi simplu nu trebuie să existe o majoritate împotriva sa.
Cu aliaţii de stânga care se aşteaptă să rămână fermi şi blocul de dreapta fracturat, Frederiksen rămâne totuşi favorita pentru formarea următorului guvern, pe măsură ce partidele se repoziţionează pe linii mai tradiţionale de stânga-dreapta.
Printre temele cheie ale campaniei se numără propunerea lui Frederiksen de a reintroduce un impozit pe avere pentru a finanţa investiţiile în educaţie şi asistenţă socială, o mişcare menită să semnaleze o schimbare spre stânga.
Blocul de dreapta este condus de ministrul apărării Troels Lund Poulsen, din Partidul Liberal, dar balanţa ar putea fi înclinată de fostul prim-ministru Lars Lokke Rasmussen, liderul Partidului Moderat, de centru, şi actualul ministru de externe. Dacă Rasmussen se aliază fie cu blocul lui Frederiksen, fie cu o combinaţie de dreapta, asta ar putea determina cine va forma următorul guvern.
În total, 12 partide participă la alegeri.
Observatorii urmăresc, de asemenea, rezultatele votului din imensa insulă arctică, căutând semne care să indice dacă coaliţia de guvernare din Nuuk s-ar putea destrăma, o problemă potenţial îngrijorătoare într-un moment în care Danemarca poartă discuţii cu oficialii americani şi groenlandezi cu privire la politica viitoare.
În Danemarca continentală, secţiile de votare s-au deschis la ora locală 08:00 (09:00, ora României) şi se închid la ora 20:00 (21:00 ora României), moment în care vor fi publicate sondajele la ieşirea de la urne.
