Într-un interviu acordat POLITICO, la Bruxelles, înaintea summitului Consiliului European, Guterres a spus: „Dacă există atacuri fie asupra Iranului, fie din partea Iranului asupra infrastructurii energetice, cred că există motive rezonabile să considerăm că acestea ar putea constitui o crimă de război.”
Israelul a atacat miercuri câmpul de gaze naturale South Pars din Iran, iar Teheranul a ripostat printr-un atac asupra unui complex energetic major din Qatar. Dincolo de aceste acțiuni, Guterres a subliniat că numărul tot mai mare de victime civile ar putea expune ambele părți la acuzații de crime de război.
„Nu văd nicio diferență. Nu contează cine vizează civilii. Este complet inacceptabil”, a afirmat el.
Reprezentanții guvernelor SUA și Israel nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind declarațiile lui Guterres. Statele Unite și Israelul au început o campanie de bombardamente pe 28 februarie, în urma căreia liderul suprem al Iranului a fost ucis, declanșând atacuri de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului în întreaga regiune.
După ce a cerut dezescaladarea conflictului, Guterres a părut să indice Israelul drept principal factor de intensificare a războiului și a făcut apel la președintele american Donald Trump să îl convingă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să pună capăt ostilităților.
„Războiul trebuie să se oprească… și cred că acest lucru se află în mâinile Statelor Unite. Este posibil [să fie oprit], dar depinde de voința politică”, a declarat Guterres.
El a adăugat că Israelul urmărește distrugerea totală a capacității militare a Iranului și schimbarea regimului, în timp ce Iranul încearcă să reziste cât mai mult și să provoace daune maxime.
„Cheia pentru rezolvarea problemei este ca SUA să decidă că și-au atins obiectivul”, a spus Guterres. „Președintele Trump va putea convinge… pe cei care trebuie convinși că misiunea s-a încheiat.”
Secretarul general al ONU a atribuit, de asemenea, implicarea SUA în conflict strategiei Israelului de a atrage Washingtonul într-un război.
„Nu am nicio îndoială că acest lucru corespunde strategiei Israelului… de a atrage Statele Unite într-un război. Acest obiectiv a fost atins. Dar acest lucru provoacă suferință dramatică în Iran, în regiune, chiar și în Israel. Și creează un impact devastator asupra economiei globale, ale cărui consecințe sunt încă prea devreme pentru a fi evaluate. Trebuie neapărat să punem capăt acestui conflict”, a declarat el.
Cu toate acestea, găsirea unei soluții ar putea fi dificilă, iar relațiile dintre ONU și administrația Trump rămân tensionate.
Întrebat dacă a discutat cu Trump de la începutul conflictului, Guterres a răspuns: „Nu, nu, nu… Vorbesc cu cine trebuie să vorbesc. Dar nu este o telenovelă.”
El a precizat totuși că a fost „în contact cu toate părțile”, inclusiv cu administrația americană, de la extinderea ostilităților în regiunea Golfului.
„Este vital pentru întreaga lume ca acest război să se încheie rapid. Situația scapă de sub control, iar atacurile recente reprezintă o escaladare extrem de periculoasă”, a spus Guterres.
Donald Trump a declarat pe platforma Truth Social că SUA nu au autorizat atacul Israelului asupra câmpului South Pars și că Israelul a reacționat „violent”, ridicând semne de întrebare privind influența Washingtonului asupra aliatului său.
„Sper ca Statele Unite să înțeleagă că s-a mers prea departe”, a spus Guterres.
Potrivit acestuia, conflictul avantajează în principal Rusia, care profită de distragerea atenției de la propriul război din Ucraina.
„Rusia este cel mai mare beneficiar al crizei din Iran. Este țara care câștigă cel mai mult din ceea ce se întâmplă în acest dezastru”, a declarat Guterres.
Între timp, lideri europeni, inclusiv premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz, au anunțat că nu vor trimite nave în Golful Persic, în pofida apelurilor lui Trump pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Franța a precizat că va contribui doar „când situația se va calma”.
Guterres a salutat această reținere a europenilor, în ciuda nemulțumirii exprimate de Trump față de refuzul lor de a susține activ războiul sau de a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă crucială pe care Iranul a blocat-o în mare măsură, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.
