Țările din Asia de Sud adoptă măsuri drastice pentru a face față efectelor războiului cu Iranul. De la raționalizarea energiei și închiderea universităților până la reducerea săptămânii de lucru și modificarea funcționării crematoriilor, guvernele încearcă să limiteze impactul unei crize energetice în plină escaladare.
Conflictul nu afectează doar Statele Unite, unde creșterea prețurilor la gaze devine o problemă politică pentru Donald Trump. În realitate, efectele sunt mult mai profunde la nivel global, într-un context deja fragil după pandemie, războiul din Ucraina și turbulențele economice recente.
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz schimbă regulile jocului
Aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează Strâmtoarea Hormuz, iar blocarea traficului de către Iran a declanșat un dezechilibru major. Când oferta scade brusc și cererea rămâne constantă, rezultatul este inevitabil: prețuri mai mari și penurii tot mai vizibile, se mai arată în analiză.
Criza nu se limitează la petrol. Motorina, combustibilul pentru avioane și gazul petrolier lichefiat — esențial pentru gătit și încălzire — sunt și ele afectate.
Guvernele intervin agresiv pentru a controla situația. Unele apelează la rezervele strategice sau restricționează exporturile, în timp ce altele reduc consumul prin măsuri directe:
– Bangladesh a închis universitățile.
– Coreea de Sud a plafonat prețurile la gaze.
– Thailanda promovează munca de acasă.
– Filipine a introdus săptămâna de lucru de patru zile în sectorul public.
– Pakistan a închis școli și a majorat prețurile la energie.
Analiștii avertizează că deficitul ar putea ajunge la 12 milioane de barili pe zi, iar singura soluție rămâne reducerea consumului.
India, în prima linie: penurii, haos și închideri
India resimte deja puternic criza. Apar tot mai multe cazuri de stocare excesivă, furt și creșteri speculative de prețuri la gazul lichefiat.
În Mumbai, hotelurile încep să se închidă, iar antreprenorii vorbesc despre un „al doilea lockdown COVID”. În Pune, autoritățile au suspendat incinerările pe bază de gaz, cerând alternative precum lemnul sau electricitatea.
Regiunile dependente de importuri sunt cele mai vulnerabile. Europa se pregătește pentru creșteri de prețuri la gaze și electricitate, iar Uniunea Europeană analizează plafonări și alte măsuri de urgență, mai relatează Axios.
Japonia a reacționat deja, eliberând cea mai mare cantitate de petrol din rezervele sale și intervenind pentru a limita creșterile de preț.
Cine ar putea câștiga din criză
Pe termen lung, China ar putea ieși în avantaj. Are rezerve importante de petrol și poate compensa prin utilizarea cărbunelui. În plus, prețurile ridicate ale energiei fosile ar putea accelera dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă.
Criza evidențiază dependența globală de energie și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare. „Suntem victimele unui război pe care nu l-am ales”, a declarat președintele Filipinelor.
Realitatea devine tot mai clară: când marile puteri sunt afectate, unda de șoc lovește întreaga lume, a conchis Axios în analiză.
