„Condiţiile nu sunt încă suficient de bune”, a spus Trump, dar a refuzat să precizeze care ar fi aceste condiţii.
Într-un interviu telefonic amplu, de aproape 30 de minute, acordat NBC News, preşedintele a mai spus că lucrează împreună cu alte ţări la un plan de securizare a Strâmtorii Ormuz, pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, şi a respins îngrijorările americanilor cu privire la creşterea preţurilor la benzină.
Preşedintele a pus, de asemenea, la îndoială faptul că noul lider suprem al Iranului „mai este în viaţă”.
Trump a mărturisit că a fost „surprins” de faptul că Iranul a decis să atace alte ţări din Orientul Mijlociu ca răspuns la operaţiunea americano-israeliană.
El a mai spus că atacurile SUA asupra Insulei Kharg de sâmbătă au „distrus complet” cea mai mare parte a insulei.
„Dar s-ar putea să o mai lovim de încă câteva ori, doar de dragul distracţiei”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Trump l-a criticat din nou pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că este „mult mai dificil să se ajungă la un acord cu el” decât cu preşedintele rus Vladimir Putin în ceea ce priveşte eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.
Comentariile lui Trump vin în urma criticilor din partea liderilor mondiali după ce SUA au relaxat sancţiunile asupra petrolului rusesc, într-un efort de a atenua creşterea preţurilor globale la petrol.
Trump nu e dispus încă să facă pace cu Iranul
În interviul telefonic cu NBC News, Trump a spus că nu este dispus să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul în această etapă.
„Iranul vrea să încheie un acord, dar eu nu vreau să îl închei pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a susţinut el, adăugând că aceşti termeni vor trebui să fie „foarte solizi”.
Când a fost întrebat care ar fi condiţiile unui potenţial acord pentru a pune capăt războiului, preşedintele a răspuns: „Nu vreau să vă spun asta”. Însă a fost de acord că un angajament din partea Iranului de a renunţa complet la orice ambiţii nucleare ar face parte din acesta.
Comentariile lui Trump vin după ce Reuters a relatat, pe surse, că administraţia Trump nu ia în calcul eforturi de a desfăşura negocieri pentru a pune capăt războiului.
Trump a schiţat, de asemenea, o perspectivă a modului în care ar putea arăta restul operaţiunii militare americane în Iran.
Aceasta a început luna trecută, când forţele israeliene şi americane au lansat atacuri comune asupra ţării, iar Iranul a răspuns prin lansarea de atacuri asupra Israelului şi a ţintelor americane din ţările vecine.
13 militari americani în serviciu activ au murit de la începutul conflictului, inclusiv cei şase membri ai echipajului american care au murit vineri după ce avionul lor militar de realimentare s-a prăbuşit în Irak.
Oficialii administraţiei Trump au transmis mesaje contradictorii în ultimele două săptămâni cu privire la obiectivele militare ale SUA în Iran şi la durata potenţială a conflictului, Trump afirmând uneori că ar putea dura o lună sau mai mult, iar alteori spunând că SUA se află „cu mult înaintea calendarului” şi că „practic nu mai este nimic de atacat”.
Sâmbătă, preşedintele a declarat că „singura putere pe care o au, şi este o putere care poate fi neutralizată relativ rapid, este aceea de a lansa o mină sau de a trage cu o rachetă cu rază relativ scurtă de acţiune. Dar când vom termina cu zona de coastă, nici acea putere nu o vor mai avea”, a dat el asigurări. El a adăugat ulterior: „Le-am distrus majoritatea rachetelor. Le-am distrus majoritatea dronelor. Le-am distrus, în mare parte, capacitatea de producţie a rachetelor şi dronelor. În două zile, (ţara) va fi complet decimată”.
Securizarea Strâmtorii Ormuz
Sâmbătă, Trump a declarat că solicită „numeroaselor ţări afectate de brutalitatea Iranului” să ajute la securizarea Strâmtorii Ormuz, întrucât preţurile globale ale petrolului au crescut brusc pe fondul războiului.
Între timp, liderii iranieni au promis să menţină strâmtoarea închisă şi au cerut preţuri şi mai mari la petrol de când a început conflictul.
Preşedintele a spus că mai multe ţări s-au angajat să ajute la securizarea strâmtorii, dar a refuzat să le numească pe vreuna dintre ele.
„Nu numai că s-au angajat, dar consideră că este o idee excelentă”, a spus el.
Într-o postare pe Truth Social de sâmbătă dimineaţă, Trump a scris: „Multe ţări, în special cele afectate de încercarea Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz, vor trimite nave de război, împreună cu Statele Unite ale Americii, pentru a menţine strâmtoarea deschisă şi sigură”.
El a adăugat: „Sperăm că China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie şi alte ţări, care sunt afectate de această constrângere artificială, vor trimite nave în zonă”.
Vorbind cu NBC despre Ormuz, Trump a spus că nu este clar dacă Iranul a minat strâmtoarea.
„Vom curăţa strâmtoarea foarte intens şi credem că ni se vor alătura alte ţări care sunt parţial împiedicate, iar în unele cazuri chiar împiedicate să obţină petrolul”, a spus el.
Dar preşedintele a ezitat când a fost întrebat dacă Marina SUA va începe să escorteze nave prin strâmtoare, spunând: „Nu vreau să vă spun nimic despre asta”, însă a adăugat că „este posibil”.
Preşedintele a confirmat, de asemenea, că forţele americane au efectuat lovituri asupra Insulei Kharg, o insulă strategică situată în largul coastelor Iranului, care găzduieşte un terminal petrolier prin care se fac majoritatea exporturilor de petrol ale ţării.
Comandamentul Central al SUA a declarat sâmbătă dimineaţă că a efectuat „lovituri de precizie” asupra a 90 de ţinte militare, „păstrând în acelaşi timp infrastructura petrolieră”, dar Trump a spus mai târziu sâmbătă: „Am distrus complet Insula Kharg, dar s-ar putea să o lovim de încă câteva ori doar de dragul distracţiei”.
„Am decimat-o complet”, a adăugat preşedintele. „Cu excepţia faptului că, după cum ştiţi, nu am făcut nimic în legătură cu liniile energetice, deoarece reconstrucţia acestora ar dura ani de zile”.
Trump se îndoieşte că noul lider al Iranului este în viaţă
În discuţia cu NBC, preşedintele american a pus la îndoială că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este în viaţă, după ce acesta nu a apărut în faţa camerelor de filmat, joi, pentru a face prima declaraţie în calitate de lider al Iranului.
„Nu ştiu dacă mai este în viaţă. Până acum, nimeni nu a reuşit să-l arate”, a spus Trump. „Am auzit că nu mai este în viaţă, iar dacă este, ar trebui să facă ceva foarte inteligent pentru ţara sa, şi anume să se predea”, a adăugat Trump, deşi a calificat ştirea despre moartea sa drept „un zvon”.
Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat vineri că Mojtaba Khamenei a fost „rănit şi probabil desfigurat” şi a calificat declaraţia sa scrisă drept „slabă”.
Pe de altă parte, Trump a refuzat să spună dacă există un anumit lider iranian pe care ar dori să-l vadă preluând funcţia de lider suprem, afirmând în schimb: „Avem oameni în viaţă care ar fi lideri minunaţi pentru viitorul ţării”.
Întrebat dacă este în contact cu vreunul dintre potenţialii lideri, preşedintele a spus: „Nu vreau să spun asta. Nu vreau să-i pun în pericol”.
Trump, surprins de acţiunile Iranului
Şeful Casei Albe a mai declarat sâmbătă că aliaţii SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Arabia Saudită, „au fost extraordinari” şi că „au fost atacaţi fără motiv”.
„Am fost foarte surprins”, a mărturisit Trump referitor la faptul că Iranul a vizat alte ţări din Orientul Mijlociu, adăugând că a fost „cea mai mare surpriză pe care a avut-o în toată această situaţie”.
Conform unei analize a NBC News, Iranul a lansat drone către ţări din Orientul Mijlociu, inclusiv cele menţionate de Trump, plus Bahrain şi Kuweit, ţintind infrastructura petrolieră, centrele logistice şi sediile guvernamentale.
SUA nu publică date privind numărul de drone cu care se confruntă sau pe care le interceptează, dar datele din Emiratele Arabe Unite arată că, până la 10 martie, 1.475 de vehicule aeriene fără pilot au fost lansate către această ţară.
Sâmbătă dimineaţă, oficialii irakieni au declarat că un atac iranian a lovit o platformă de aterizare pentru elicoptere din incinta Ambasadei SUA din Bagdad. Tot sâmbătă, în urma atacurilor SUA asupra Insulei Kharg, Iranul a ameninţat că va distruge infrastructura petrolieră şi de gaze din întreaga regiune dacă SUA va ataca infrastructura petrolieră de pe insulă.
Trump nu este îngrijorat de preţul benzinei
Trump, care în 2024 l-a atacat în repetate rânduri pe preşedintele de atunci, Joe Biden, din cauza preţurilor ridicate la benzină, a respins sâmbătă îngrijorările cu privire la faptul că creşterea preţurilor la benzină în SUA ar putea afecta republicanii la viitoarele alegeri de la jumătatea mandatului.
„Cred că vor scădea sub nivelul anterior, iar eu le-am menţinut la minime record”, a spus Trump despre preţurile la benzină, promiţând că acestea vor scădea imediat după încheierea războiului din Iran.
Pe 1 martie, a doua zi după ce SUA şi Israelul au început să atace Iranul, benzina costa în medie 2,94 dolari pe galon în SUA, potrivit GasBuddy. Sâmbătă, preţul mediu era de 3,66 dolari.
„Există atât de mult petrol, atât de multă benzină – există atât de multă acolo, dar ştiţi, este blocată puţin. Se va debloca foarte curând”, a asigurat preşedintele.
Întrebat direct dacă preţurile la benzină ar putea afecta alegerile de la jumătatea mandatului, Trump a spus: „Nu sunt deloc îngrijorat. Singurul lucru pe care vreau să-l fac este să mă asigur că Iranul nu va mai putea fi niciodată tiranul Orientului Mijlociu”, a adăugat el.
Nouă şarjă critică la adresa lui Zelenski
Întrebat despre decizia sa de a ridica temporar unele sancţiuni asupra petrolului rusesc pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, preşedintele a spus: „Vreau să am petrol pentru lume. Vreau să am petrol”.
El a adăugat că sancţiunile, care au fost impuse când Rusia a invadat Ucraina în 2022, vor „reveni imediat ce criza se va termina”.
întrebat despre criticile unor lideri străini cu privire la ridicarea sancţiunilor, Trump nu a răspuns direct, ci şi-a îndreptat furia asupra preşedintelui ucrainean, spunând la telefon: „Sunt surprins că Zelenski nu vrea să încheie un acord. Spune-i lui Zelenski să încheie un acord, pentru că Putin este dispus să încheie un acord”.
„Este mult mai dificil să închei o înţelegere cu Zelenski”, a adăugat preşedintele SUA.
La începutul acestei luni, Zelenski s-a oferit să ajute forţele americane şi aliaţii acestora din Orientul Mijlociu să intercepteze dronele iraniene, folosindu-se de experienţa armatei ucrainene în doborârea dronelor ruseşti. Dar sâmbătă, Trump a spus că „nu are nevoie de ajutor”, adăugând: „Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski”.
Totuşi, preşedintele a refuzat să comenteze dacă SUA au acceptat sau nu ajutorul Ucrainei în ceea ce priveşte tehnologia de interceptare a dronelor.
Într-o postare pe X, vineri, Zelenski a scris: „Ţările din Orientul Mijlociu ne-au contactat, cerându-ne să împărtăşim experienţa noastră în interceptarea dronelor iraniene Shahed în timpul atacurilor masive. De aceea am trimis deja echipe de experţi în trei ţări”.
Sâmbătă dimineaţă, un politician iranian a declarat că Ucraina este o „ţintă legitimă şi legală” pentru Iran, deoarece Ucraina a oferit ajutor pentru apărarea împotriva dronelor iraniene.
Rugat să răspundă la informaţiile conform cărora Rusia împărtăşeşte informaţii cu Iranul despre localizarea forţelor americane, Trump a spus: „Poate că Rusia oferă informaţii, poate că nu”. El a adăugat că şi SUA „fac asta împotriva lor”, deoarece „oferă puţină informaţie Ucrainei şi încearcă să facă pace între cele două ţări”.
