Orbán şi aliaţii săi par să folosească disputa pentru a obţine un avantaj politic maxim înaintea alegerilor din luna viitoare, care ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare naţionalistă, scrie The Guardian.
„Ucrainenii deja îmi ameninţă familia, copiii şi nepoţii. Toată lumea este bine, dar totul are o limită!”, a scris Viktor Orbán pe Facebook.
El a publicat miercuri seara un videoclip în care pretinde că vorbeşte la telefon cu fiicele sale. „Sunt sigur că veţi vedea la ştiri că ucrainenii m-au ameninţat nu numai pe mine, ci şi pe voi”, a spus el, aparent emoţionat. „Copiii şi nepoţii mei… Trebuie să luăm acest lucru în serios, dar nu trebuie să ne fie frică”, le mai spune el.
Orbán răspundea aparent la cuvintele lui Hrihori Omelcenko, un politician pensionat care a lucrat în serviciul de securitate SBU al Ucrainei în anii 1990. El este o figură marginală, care face frecvent afirmaţii bizare, iar într-un interviu televizat, săptămâna aceasta, el l-a ameninţat pe Orbán sugerând că justiţiarii ar putea să-l vâneze pe liderul maghiar dacă nu îşi schimbă poziţia anti-ucraineană.
Anterior, Volodimir Zelenski ameninţase că va da armatei adresa lui Orbán, fără a-l numi în mod specific, dar au fost comentarii care, potrivit unor surse, i-au determinat pe aliaţii europeni să-i ceară preşedintelui ucrainean să-şi modereze retorica.
Orbán este de mult timp cel mai pro-rus lider din ţările UE, ceea ce a dus la relaţii tensionate cu Kievul, dar, întrucât sondajele îl plasează cu până la 20 de puncte în urma contracandidatului său, Péter Magyar, înaintea alegerilor parlamentare de luna viitoare, campania anti-Ucraina din Ungaria a accelerat la maximum, în speranţa că va fi soluţia salvatoare.
Tensiuni tot mai mari între Ungaria şi Ucraina
Cauza ultimei runde de tensiuni a fost afirmaţia Ucrainei că va dura câteva săptămâni pentru a repara oleoductul Drujba, care transportă petrol rusesc către Ungaria, care ar fi fost avariat într-un atac cu drone ruseşti. Ca răspuns, Orbán a blocat prin veto noi sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, precum şi un împrumut suplimentar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Mai mult, vinerea trecută, într-o escaladare ce a şocat Kievul, poliţia antiteroristă din Ungaria a oprit un convoi format din două maşini blindate aparţinând Oschadbank, banca de economii de stat a Ucrainei, a confiscat banii şi i-a arestat pe cei şapte ucraineni care însoţeau convoiul.
Convoiul transporta zeci de milioane de euro în numerar şi 9 kg de lingouri de aur de la Viena la Kiev, în ceea ce Ucraina a declarat că era un transfer normal de numerar al guvernului, despre care autorităţile maghiare fuseseră informate. Budapesta a sugerat însă că este vorba de bani spălaţi.
Cei şapte bărbaţi au fost ţinuţi în izolare timp de mai mult de 24 de ore înainte de a fi duşi la graniţa cu Ucraina şi expulzaţi. Banii şi aurul se află încă în Ungaria.
„Fiecare aspect al procedurii a fost ilegal, în special refuzul de a acorda asistenţă juridică”, a declarat Lóránt Horváth, avocatul maghiar al celor reţinuţi.
Unul dintre cei şapte, care suferă de diabet, a fost dus la spital în timpul interogatoriului, a declarat avocatul pentru The Guardian. „Nu ştia exact la ce spital, deoarece a fost transportat în cătuşe şi cu o glugă pe cap”, a precizat reprezentantul legal.
Potrivit unei declaraţii a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, bărbatul a fost dus la spital după ce „i s-a injectat cu forţa un medicament, după care nivelul zahărului din sânge i-a crescut brusc şi a început hipertensiunea”. Horváth a spus că nu are informaţii despre o injecţie forţată, dar a putut vorbi cu clienţii săi doar la telefon, deoarece autorităţile i-au refuzat accesul la cei arestaţi.
Ministerul ucrainean de Externe a declarat că „s-a exercitat presiune psihologică şi fizică asupra deţinuţilor” pe toată durata detenţiei lor.
O sursă din domeniul securităţii din Kiev a declarat că autorităţile ucrainene au fost şocate după ce i-au interogat pe bărbaţi la întoarcerea lor, susţinând că maghiarii au încercat să-i preseze să înregistreze o mărturisire video. „Ştim că contrainformaţiile maghiare pot fi agresive, dar acestea par a fi metode în stil rusesc”, a spus sursa.
În această săptămână, oficialii din cele două ţări au continuat să-şi adreseze acuzaţii reciproce cu privire la incident. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a scris: „Masca a căzut… Ei recunosc deschis că au luat ostatici şi au furat bani cu scopul de a cere răscumpărare. Astfel de acţiuni trebuie numite pe nume: terorism de stat”.
Omologul său maghiar, Péter Szijjártó, a calificat acuzaţiile lui Sîbiha drept „destul de patetice” şi a spus că acesta ar trebui să răspundă la întrebările ridicate de incident: „De ce au adus o sumă uriaşă de bani în Ungaria? Pe ce voiau să cheltuiască aceşti bani? Sunt aceştia banii mafiei de război ucrainene?”
Alegerile din Ungaria, în umbra conflictului
Alegerile din Ungaria vor avea loc pe 12 aprilie, ceea ce lasă suficient timp pentru o escaladare suplimentară. Săptămâna aceasta, Financial Times a scris că un grup de reflecţie aliniat Kremlinului a elaborat planuri pentru o campanie de dezinformare menită să sporească şansele de realegere ale lui Orbán. Premierul maghiar a fost unul dintre puţinii lideri din UE care au cerut menţinerea unor relaţii pozitive cu Moscova, iar Szijjártó a vizitat Rusia de 14 ori de la invazia pe scară largă din Ucraina, în 2022.
Orbán a afirmat că o victorie a lui Magyar ar atrage Ungaria în război de partea Ucrainei şi a încercat să se prezinte ca un candidat al păcii, neutru în conflict. „Zelenski formează un guvern sau eu? Şi dacă avem doar aceste două opţiuni, mă propun pe mine”, le-a spus Orbán susţinătorilor săi la un miting, miercuri, în oraşul Vecsés.
