Un ajutor de 90 de miliarde de euro oferit Kievului de UE este blocat de premierul ungar Viktor Orban ca represalii faţă de întârzierea repunerii în funcţiune a secţiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba, prin care este transportat petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia, relatează miercuri agenţia EFE.
„Avem nevoie de un Plan B”, a indicat Zelenski într-un interviu acordat marţi ediţiei germane a publicaţiei americane Politico.
„Nu doar noi, ci noi împreună cu Europa”, a argumentat el în favoarea ajutorului financiar pentru Ucraina, susţinând că partenerii europeni şi „prietenii adevăraţi” ştiu că Ucraina apără valorile întregului continent atunci când se apără împotriva invaziei ruse, iar „dacă suntem parteneri (…) atunci aceasta este o provocare pentru noi toţi”.
Zelenski a mai susţinut că acesta nu este un conflict între Ungaria şi Ucraina, ci între Europa şi Ungaria, acuzându-l pe premierul ungar Viktor Orban că „este de partea preşedintelui rus” Vladimir Putin şi „blochează tot ceea ce priveşte Ucraina” de mult timp, inclusiv tranzitul şi transportul de arme pe teritoriul ungar.
Orban „nu trimite soldaţi şi nu ne atacă cu drone sau rachete, dar blochează banii şi ne blochează dorinţa de a intra în UE şi are aceeaşi naraţiune ca Putin”, şi-a continuat Zelenski acuzaţiile la adresa premierului ungar, despre care a mai susţinut că „şantajează” Ucraina şi restul UE prin blocarea fondurilor oferite Ucrainei atât timp cât aceasta nu repune în funcţiune conducta Drujba.
Conducta Drujba, în centrul conflictului politic
Tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba a fost oprit de pe 27 ianuarie în Ucraina, în urma a ceea ce această ţară afirmă că a fost un atac cu drone al Rusiei, iar Zelenski susţine că reparaţiile necesită timp. Dar Viktor Orban şi premierul slovac Robert Fico susţin de partea lor că Ucraina menţine blocată conducta într-o acţiune de şantaj împotriva lor pentru refuzul de a susţine Kievul în războiul cu Rusia şi mai ales pentru că Orban se opune aderării Ucrainei la UE.
În interviul acordat ediţiei germane a publicaţiei Politico, Zelenski a repetat că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ o lună şi jumătate pentru a repara conducta.
„Dacă Europa nu ne dă banii decât dacă petrolul rusesc va curge din nou, atunci ar fi posibil să fie reparată în acest timp”, a sugerat Zelenski, cerând astfel Uniunii Europene să-i transfere mai întâi ajutorul financiar blocat de Orban şi abia apoi Ucraina să repare conducta Drujba, susţinând însă că durata reparaţiilor s-ar putea întinde chiar şi până la şase luni dacă se doreşte reconstruirea rezervoarelor şi a instalaţiilor.
Dar „de ce ar trebui să o reparăm noi?” după ce „Rusia a avariat această conductă”, s-a întrebat Zelenski în continuare, adăugând că totuşi o va repara dacă trebuie să facă acest lucru pentru ca Ucraina să primească cele 90 de miliarde de euro din partea UE.
Această sumă constă într-un împrumut, dar pe care Ucraina îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti ipotetice „reparaţii de război”, altfel statele UE garante vor trebui să-l plătească, cu excepţia Ungariei, Republicii Cehe şi Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Două treimi din aceste 90 de miliarde vor fi destinate achiziţiei de arme şi numai o treime acoperirii deficitului bugetar al Ucrainei.
Bruxelles promite soluții pentru a ocoli veto-ul
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis deja Ucrainei că, dacă Ungaria îşi menţine veto-ul, va fi găsită o soluţie pentru a-l ocoli şi Ucraina va primi oricum fondurile promise.
Pe de altă parte, Zelenski a reafirmat că el şi Putin „se urăsc” şi l-a calificat pe acesta din urmă drept „asasin”. „Desigur, cred că ne urâm reciproc”, iar preşedintele american Donald Trump „are absolută dreptate” din acest punct de vedere.
Dar Zelenski i-a cerut lui Trump să pună mai multă presiune pe Rusia şi nu pe el. „Sper că ne vor ajuta. Dar avem nevoie de mai multă presiune pe Rusia, nu pe mine”, crede Zelenski, referindu-se la declaraţiile repetate în care preşedintele SUA i-a cerut să facă eforturi pentru a ajunge la pace cu Rusia.
Zelenski a anunţat marţi că Trump a propus desfăşurarea săptămâna viitoare a unei noi runde de negocieri între Rusia şi Ucraina, cu medierea Statelor Unite.
Negocierile de la Geneva fără progrese
A treia rundă de negocieri dintre Ucraina şi Rusia, mediate de SUA, a avut loc pe 17-18 februarie la Geneva şi s-a încheiat fără progrese, în afara unor noi schimburi de prizonieri şi a abordării modalităţilor de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord de pace, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată.
Conform surselor diplomatice, discuţiile au fost foarte tensionate şi Rusia nu a cedat în faţa cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene şi o porţiune nesemnificativă din provincia Lugansk, aceasta din urmă fiind în proporţie de 99% sub control rusesc.
Dar Zelenski refuză în continuare să-şi asume politic o asemenea cedare teritorială şi cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, despre care susţine că a priori va respinge cedarea Donbasului.
