„Adevărata întrebare este când vom putea organiza alegeri? Ele vor avea loc cu siguranţă după încheierea războiului, nu în timpul armistiţiului temporar”, a declarat Zelenski, în condiţiile în care, conform propunerii americane de pace, alegerile ar trebui organizate chiar şi fără încheierea unui acord de pace propriu-zis.
Zelenski a mai spus că nu s-a hotărât dacă va participa la alegerile prezidenţiale. „Nu sunt deloc sigur că voi candida (la funcţia de preşedinte – n.r.), voi vedea ce vor dori ucrainenii”, a menţionat el în interviul pentru Corriere della Sera.
Ulterior, Biroul preşedintelui a precizat pentru Ukrainska Pravda că Zelenski a fost întrebat: „Veţi candida la alegeri?” La aceasta, preşedintele a răspuns: „Adevărata întrebare este: când vom putea organiza alegeri? Dacă acestea vor avea loc după încheierea războiului, şi nu în timpul încetării temporare a focului, nu sunt deloc sigur că voi candida – voi vedea ce vor dori ucrainenii”.
Zelenski: Ucraina are nevoie de securitate pentru a organiza alegeri
În decembrie 2025, Zelenski declara că este pregătit pentru alegerile prezidenţiale, dacă partenerii internaţionali vor putea asigura securitatea în timpul desfăşurării acestora. Zelenski a spus că este pregătit pentru modificări ale legislaţiei privind alegerile în timpul stării de război şi aşteaptă propuneri în acest sens din partea parlamentului.
În februarie 2026, Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să organizeze alegeri, cu condiţia unui armistiţiu de două luni, şi a propus Rusiei un armistiţiu pentru ca şi Federaţia Rusă să organizeze alegeri pe teritoriul său.
În vârstă de 48 de ani, Zelenski a fost ales preşedinte în 2019, iar mandatul său a expirat în 2024, în plin război cu Rusia. Fiind în vigoare însă legea marţială, conform legislaţiei, nu au putut fi organizate noi alegeri prezidenţiale, lucru speculat de Moscova, care îl consideră pe Zelenski un preşedintel „nelegitim”.
Ideea de organizare rapidă a unor noi alegeri prezidenţiale, înscrisă în propunerea americană de pace, a fost văzută ca o concesie făcută Moscovei, iar Kievul a insistat că ar fi nevoie de schimbarea legislaţiei şi de un armistiţiu de câteva luni care să permită organizarea scrutinului şi a campaniei electorale, mai ales în condiţiile în care milioane de ucraineni se află refugiaţi în străinătate.
La un moment dat, s-a vehiculat propunerea ca odată cu alegerile să fie organizat şi un referendum în care ucrainenii să fie întrebaţi dacă sunt de acord cu termenii unui acord de pace care să prevadă cedări teritoriale.
