În februarie 2014, după aproape trei luni de proteste masive, cunoscute ca Revoluția Demnității, președintele de atunci, Viktor Ianukovici, a fugit din Ucraina. La scurt timp, trupe rusești au început ocuparea Crimeei, declanșând un război care continuă și astăzi.
Proteste pașnice s-au transformat în confruntări violente în centrul capitalei, iar forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, ducând la zeci de morți și tensiuni tot mai mari. La doar câteva zile după fuga lui Ianukovici, bărbați înarmați — fără însemne militare — au apărut în Simferopol și au preluat controlul aeroportului și al clădirilor guvernamentale. Ulterior, aceste acțiuni au condus la anexarea unilaterală a Crimeei de către Rusia. Aproape imediat după incident, înregistrările video ale camerelor de supraveghere au fost făcute publice. Era vorba de Spetsnaz, unități specială de elită a Rusiei, notează Kyiv Post.
Pe 18 martie 2014, după un referendum organizat sub presiune, Rusia a formalizat anexarea peninsulei — un proces condamnat pe scară largă de comunitatea internațională.
Privind în urmă, analiștii consideră că evenimentele din 2014 au fost o invazie clară și planificată, parte a unei strategii mai largi a Moscovei de a influența și destabiliza Ucraina.
