„În următoarele câteva luni, vom lucra să pregătim un referendum, un referendum despre posibila redeschidere a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”, a declarat şefa guvernului islandez, după întrevederea cu omologul său polonez Donald Tusk.
Islanda a abandonat în 2013 negocierile de aderare la UE după patru ani de la deschiderea lor, dar sondajele au arătat că o creşterea costului vieţii în ultimii ani şi războiul din Ucraina au reaprins interesul acestei ţări insulare faţă de UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu prim-ministrul islandez Kristrún Frostadóttir și a declarat că parteneriatul lor „oferă stabilitate și previzibilitate într-o lume instabilă”.
Von der Leyen, care a vizitat Islanda în iulie anul trecut, s-a întâlnit și cu Frostadóttir în cadrul unei reuniuni a Consiliului Nordic la Stockholm, în toamna anului trecut, și a lăudat țara acesteia pentru consolidarea cooperării cu UE. Von der Leyen urmează să viziteze din nou regiunea arctică în martie.
Discuțiile privind aprofundarea relațiilor cu Islanda și chiar reluarea negocierilor de aderare au început încă înainte de revenirea lui Trump la putere anul trecut, un oficial al UE afirmând că Bruxelles-ul acordase deja o atenție sporită acestei țări importante din punct de vedere strategic.
Însă amenințările tot mai grave din partea SUA, printre care și gluma lui Billy Long, candidatul lui Trump la funcția de ambasador în Islanda, că țara ar deveni al 52-lea stat al SUA și că el ar fi guvernator, au sporit urgența situației.
