Comentariul oficialului rus, care vine chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia rusă din Ucraina, vrea să justifice încă o dată agresiunea rusă şi sugerează totodată că Moscova nu are de gând să renunţe la condiţiile ei pentru a face pace.
Potrivit Mariei Zaharova, Ucraina a renunţat oficial la unul dintre fundamentele recunoaşterii sale internaţionale de către alte state în anii 1990, când a decis să renunţe la statutul de ţară neutră şi neafiliată la niciun bloc militar. Astfel, Kievul ar fi încălcat, printre altele, şi Memorandumul de la Budapesta din 1994.
„Extinderea necontrolată” a spaţiului geopolitic al NATO până la graniţele Rusiei, inclusiv Ucraina, a devenit „una dintre cauzele principale ale conflictului”, fără eliminarea căreia nu este posibilă soluţionarea acestuia. Rusia va căuta să rezolve această problemă prin metode politice sau militare.
„Am propus deja diferite variante”, a declarat Zaharova într-un comentariu în care, la împlinirea a patru ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, încearcă să justifice războiul de agresiune al Moscovei.
Memorandumul de la Budapesta și arsenalul nuclear
Zaharova a reamintit că, în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta, Ucraina a acceptat să transfere o parte din arsenalul nuclear sovietic aflat pe teritoriul său către Federaţia Rusă şi a devenit un stat complet fără arme nucleare.
La Budapesta, odată cu memorandumul, a fost adoptată o declaraţie comună a liderilor Rusiei, SUA, Marii Britanii şi Ucrainei. În aceasta se confirma, printre altele, importanţa angajamentelor în cadrul OSCE, menite să contracareze creşterea „naţionalismului agresiv şi a şovinismului”.
Este evident că „partea ucraineană nu şi-a îndeplinit aceste angajamente” şi, de asemenea, a tolerat timp de mulţi ani creşterea unui naţionalism extrem de agresiv.
În cele din urmă, acest lucru a dus la autodeterminarea populaţiei din Crimeea, din republicile populare Doneţk şi Luhansk, regiunile Zaporojia şi Herson, prin organizarea de referendumuri şi aderarea la Federaţia Rusă, a explicat ea, în condiţiile în care referendumurile despre care vorbeşte nu au fost recunoscute pe plan internaţional, fiind doar simulacre ce i-au permis Rusiei să justifice anexarea unilaterală a a acestor regiuni ucrainene.
Astfel, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe susţine că pierderea integrităţii teritoriale a Ucrainei a fost rezultatul unor procese interne complexe, care nu au nicio legătură cu Rusia şi cu angajamentele sale asumate în cadrul Memorandumului de la Budapesta.
„Prin urmare, nu se poate vorbi despre nicio încălcare a Memorandumului de la Budapesta din partea Federaţiei Ruse”, a declarat ea.
Tratatul din 1997 și justificarea „operațiunii militare speciale”
Zaharova a adăugat că Moscova şi Kievul erau legate de un document juridic mai important – tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat, semnat la 31 mai 1997. Acesta reglementa, în esenţă, toate consecinţele ieşirii Ucrainei din statul unic cu Rusia. Însă, acuză ea, Ucraina l-a încălcat în mod sistematic şi acest lucru ar fi dus ulterior, în special, la adoptarea de către conducerea Rusiei a deciziei de a începe „operaţiunea militară specială”, cum este denumit de Moscova războiul de agresiune din Ucraina.
Ea a arătat că orientarea strategică a Kievului către obţinerea statutului de membru cu drepturi depline al NATO a fost consacrată la nivel constituţional, ceea ce încalcă de fapt prevederile acordului.
Zaharova a subliniat că încălcarea unei serii de tratate, norme juridice şi principii ale dreptului internaţional de către Ucraina demonstrează „selectivitatea memoriei” lui Zelenski şi a sponsorilor săi occidentali.
Moscova susține că obiectivele războiului rămân valabile
Acuzând Rusia de încălcarea Memorandumului de la Budapesta, „ei nu îşi amintesc, din anumite motive”, de sabotarea îndelungată a documentului bilateral fundamental dintre Rusia şi Ucraina. În plus, niciuna dintre structurile internaţionale de profil nu a acordat atenţie încălcărilor menţionate anterior ale Tratatului de prietenie, cooperare şi parteneriat între Rusia şi Ucraina, care au determinat în mare măsură începerea operaţiunii militare speciale.
Faptele menţionate mai sus demonstrează că „obiectivele şi scopurile operaţiunii militare speciale îşi păstrează actualitatea. Acestea vor fi îndeplinite, aşa cum a declarat în repetate rânduri conducerea Rusiei”, a punctat Zaharova în ziua în care se împlinesc patru ani de război.
Practic ea a confirmat că războiul va continua şi că Rusia nu este ferm ancorată în negocierile de pace, aşa cum, de altfel, a sugerat ulterior şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Moscova nu şi-a atins încă obiectivele pe care le urmărea în Ucraina şi va continua să o facă inclusiv pe cale militară.
