Preşedintele SUA, Donald Trump, va găzdui joi, la Washington, o primă reuniune a nou creatului său Consiliu pentru Pace, în cadrul căreia va anunţa că statele membre s-au angajat să aloce peste 5 miliarde de dolari pentru eforturile de reconstrucţie şi umanitare din Gaza, a anunţat miercuri Casa Albă.
Preşedintele Nicuşor Dan va fi unul dintre puţinii lideri din UE prezenţi, cu statut de „observator”, în condiţiile în care majoritatea ţărilor europene au declinat invitaţia, iar trimiterea comisarului european Dubravka Suica, tot cu statut de „observator”, a dat naştere unor polemici în cadrul blocului european.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că peste 20 de ţări vor participa la reuniune, adăugând că statele membre s-au angajat să furnizeze mii de persoane pentru o forţă internaţională de stabilizare în Gaza, relatează Reuters.
Leavitt a spus că Trump va prezida prima parte a reuniunii de joi, apoi va pleca din Washington pentru o vizită în Georgia.
Trump a semnat la 23 ianuarie la Davos, în Elveţia, documentele prin care a fost înfiinţat Consiliul pentru Pace. Crearea Consiliului fusese aprobată printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ca parte a planului lui Trump pentru Gaza.
„Preşedintele are un plan şi o viziune foarte îndrăzneţe şi ambiţioase pentru reconstrucţia şi refacerea Gazei, care sunt în plină desfăşurare datorită Consiliului pentru Pace”, a spus Leavitt. „Aceasta este o organizaţie legitimă, care are zeci de ţări membre din întreaga lume”, a precizat ea.
Vaticanul a refuzat participarea la Consiliul pentru Pace
În timp ce puterile regionale din Orientul Mijlociu, inclusiv Turcia, Egiptul, Arabia Saudită şi Qatar, precum şi marile ţări emergente, cum ar fi Indonezia, s-au alăturat Consiliului, puterile globale şi aliaţii tradiţionali occidentali ai SUA au fost mai precauţi.
Cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului, a declarat marţi că eforturile de gestionare a situaţiilor de criză ar trebui să fie coordonate de Organizaţia Naţiunilor Unite. Papa Leon, primul papă american şi critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture Consiliului în ianuarie, dar a declinat invitaţia.
Întrebată despre decizia Vaticanului de a nu participa la iniţiativă, Leavitt a calificat această mişcare ca fiind „profund regretabilă”.
Dintre cele cel puţin 60 de ţări invitate, 27 au acceptat până acum invitaţia de a face parte din Consiliu.
Bulgaria, Ungaria, Albania şi Kosovo sunt singurele ţări europene care s-au alăturat Consiliului ca membri.
În ultima lună, Italia, Cipru, Grecia şi România, precum şi Uniunea Europeană, au decis să se alăture reuniunii de la Washington în calitate de observatori, ceea ce înseamnă că nu vor participa la luarea deciziilor. În afară de Cipru şi România, niciuna dintre aceste ţări nu este reprezentantă la reuniunea de joi de la Washington de preşedinte.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată, dar o va trimite în locul ei pe Dubravka Suica, comisarul european pentru Mediterana. Potrivit unui purtător de cuvânt, UE are „o serie de întrebări” cu privire la anumite părţi din statutul consiliului. Multe ţări au respins invitaţia din cauza unor întrebări similare.
Criticii denunță ”agenda imperialistă” a lui Trump
Conform planului lui Trump pentru Gaza, care a dus la un armistiţiu fragil în octombrie, Consiliul urmează să supravegheze guvernarea temporară a Gazei. Dar Trump a declarat ulterior că acest Consiliu, cu el în calitate de preşedinte, se va extinde pentru a aborda conflictele globale. Acest lucru a stârnit îngrijorări că noul Consiliu al Păcii ar putea încerca să rezolve alte conflicte din întreaga lume şi să concureze cu Organizaţia Naţiunilor Unite.
Se preconizează că reuniunea de joi se va concentra exclusiv pe Gaza, dincolo de actualul armistiţiu fragil între Hamas şi Israel.
Lăudând „potenţialul nelimitat” al Consiliului, Trump, preşedintele său pe termen nelimitat, a scris într-o postare pe platforma sa Truth Social: „Consiliul Păcii se va dovedi a fi cel mai important organism internaţional din istorie”. Criticii au denunţat „agenda imperialistă” a lui Trump, având în vedere că mulţi analişti consideră că statutul în expansiune al Consiliului rivalizează cu cel al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Trump a fost criticat şi pentru că a oferit locuri în Consiliu lui Benjamin Netanyahu din Israel şi lui Vladimir Putin din Rusia, ambii lideri căutaţi pentru crime de război de către Curtea Penală Internaţională. Până în prezent, doar Netanyahu a acceptat oficial invitaţia, în ciuda faptului că a fost nemulţumit de includerea oficialilor turci şi qatarezi în Consiliul Executiv din Gaza.
Pentru unii participanţi la reuniunea de joi de la Washington, miza nu este doar diplomatică, ci şi internă, deoarece deciziile luate la reuniunea inaugurală privind teritoriul palestinian ocupat ar putea avea repercusiuni în ţara lor.
Ce se află pe agenda primei reuniuni
Principalul obiectiv al reuniunii inaugurale de joi este un plan de reconstrucţie pentru Gaza, care a fost în mare parte redusă la ruine de războiul Israelului, susţinut diplomatic şi înarmat de SUA.
Este de aşteptat ca SUA să anunţe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare şi de reconstrucţie din Gaza”.
De asemenea, este de aşteptat să se afle mai multe detalii despre aşa-numita Forţă Internaţională de Stabilizare, care ar urma să menţină ordinea în Gaza, conform planului în 20 de puncte al administraţiei Trump anunţat anul trecut. Aceasta propunea un armistiţiu etapizat în Gaza, dezarmarea Hamas şi înfiinţarea unei structuri de guvernare tehnocrată pentru a administra teritoriile palestiniene în perioada de tranziţie.
Consiliul pentru Pace a fost prezentat oficial în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, luna trecută. Jared Kushner, ginerele lui Trump şi membru executiv, a prezentat, de asemenea, o viziune de reconstrucţie strălucitoare – incluzând staţiuni balneare şi turnuri înalte – pentru Gaza, o prezentare condamnată de grupurile de advocacy palestiniene ca fiind „imperialistă”.
Pe 15 februarie, Trump a scris pe Truth Social că statele membre ale Consiliului „au angajat mii de persoane în Forţa Internaţională de Stabilizare şi Poliţia Locală pentru a menţine securitatea şi pacea pentru locuitorii din Gaza”.
Reconstrucţia teritoriilor palestiniene distruse, devastate de bombardamentele israeliene asupra Gazei şi de demolările şi raidurile din Cisiordania, ar fi o sarcină monumentală în sine, estimată de Naţiunile Unite la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Cine face parte din Consiliu
Casa Albă a invitat oficial 50 de ţări să se alăture Consiliului pentru Pace, 35 de lideri manifestându-şi interesul până în prezent. Până în prezent, 26 de ţări s-au alăturat şi au fost desemnate ca membri fondatori ai consiliului. Cel puţin 14 ţări au refuzat invitaţiile.
Europa este divizată în privinţa Consiliului Păcii al lui Trump şi a statutului său extins, pe care preşedintele SUA va continua să îl prezideze şi după încheierea mandatului său.
Uniunea Europeană însăşi a declarat că nu intenţionează să se alăture Consiliului pentru Pace din cauza preocupărilor legate de statutul său, iar preşedinta Ursula von der Leyen a refuzat invitaţia la reuniunea de joi.
Invitaţia lui Trump adresată preşedintelui rus Vladimir Putin de a ocupa un loc în acest Consiliu a complicat şi mai mult orice aliniere a ţărilor europene, în timp ce războiul din Ucraina continuă. Până în prezent, Putin rămâne indecis cu privire la aderarea sa.
Marile puteri europene, inclusiv Franţa, Germania, Regatul Unit şi Spania, au refuzat invitaţiile de a adera la Consiliul pentru Pace în calitate de membri.
În ciuda preocupărilor, UE o trimite pe comisarul său pentru Mediterana, Dubravka Suica, în calitate de observator la reuniunea de joi. Un purtător de cuvânt a declarat că, deşi rămân întrebări cu privire la carta Consiliului, UE va colabora cu SUA la „punerea în aplicare a planului de pace pentru Gaza”.
Deşi UE nu s-a alăturat Consiliului în calitate de membru, două ţări membre ale blocului – Ungaria şi Bulgaria – s-au alăturat lui Trump. Prim-ministrul ungar.
Viktor Orban, care participă la reuniune, este un aliat apropiat al lui Trump, în timp ce Bulgaria este în plină criză politică şi şi-a desemnat, miercuri, un guvern interimar.
Kosovo şi Albania s-au alăturat, de asemenea, ca membri ai Consiliului şi vor participa la reuniunea de joi.
Mai multe puteri regionale importante din Orientul Mijlociu s-au alăturat Consiliului pentru Pace al lui Trump. Din partea Israelului, ministrul de externe, Gideon Saar, va participa la reuniunea de joi.
Aliaţii de lungă durată ai SUA, Emiratele Arabe Unite, Marocul şi Bahrainul, au fost printre primele state arabe care au acceptat să se alăture luna trecută, urmate de Egipt.
Apoi, cea mai mare economie din regiune, Arabia Saudită, s-a alăturat alături de Turcia, Iordania şi Qatar, declarând că ţările s-au angajat să sprijine „dreptul Palestinei la autodeterminare şi la statalitate în conformitate cu dreptul internaţional”. În cele din urmă, s-a alăturat şi Kuweitul. Toate aceste ţări trimit delegaţii la reuniune, dar nu neapărat de rangul cel mai înalt. Turcia îşi trimite ministrul de externe.
Din Asia Centrală, preşedinţii Kazahstanului şi Uzbekistanului – Kassîm-Jomart Tokaev şi, respectiv, Şavkat Mirzioev – vor participa la reuniunea de la Washington în calitate de membri ai Consiliului pentru Pace.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan şi preşedintele azer Ilham Aliev se deplasează, de asemenea, în capitala SUA pentru reuniune, tot în calitate de membri ai Consiliului.
Din Asia de Sud-Est, preşedintele Indoneziei, Prabowo Subianto, se află şi el la Washington pentru reuniune, în timp ce secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, va participa la reuniunea membrilor Consiliului.
Pakistanul este singura ţară din Asia de Sud care se alătură Consiliului pentru Pace al lui Trump. Prim-ministrul Shehbaz Sharif vine personal la Washington pentru a participa la reuniune.
India a afirmat că analizează invitaţia, dar nu s-a alăturat încă Consiliului şi nu trimite niciun reprezentant în calitate de observator.
Între timp, Noua Zeelandă a refuzat invitaţia de a se alătura Consiliului, afirmând că doreşte mai multe clarificări în acest sens, în timp ce Australia a spus că încă analizează invitaţia.
