Raportul Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) arată că avantajele financiare obținute de Ungaria prin continuarea importurilor de petrol rusesc nu se regăsesc în buzunarul cetățenilor, ci în profiturile companiei petroliere MOL – un colos controlat parțial de fundații apropiate premierului Viktor Orbán.
Potrivit documentului, citat de CNN, „prețurile interne ale combustibililor în Ungaria erau în medie cu 18% mai mari decât în Republica Cehă” în 2025, deși Budapesta continuă să achiziționeze petrol rusesc la costuri mai mici. În contrast, Praga a renunțat la țițeiul rusesc și cumpără alternative mai scumpe, însă fără ca acest lucru să se reflecte într-o creștere a prețurilor pentru consumatori.
Concluziile raportului arată direcția politică a guvernului maghiar. CSD notează că „dependența de petrolul rusesc la preț redus nu s-a reflectat în prețurile pentru consumatori”, iar beneficiile se duc în principal către MOL, ale cărei „venituri operaționale au crescut cu 30% față de nivelurile dinaintea invaziei”.
Martin Vladimirov, directorul programului de energie și climă al CSD, explică într-un interviu pentru CNN că „profitul obținut din revânzarea petrolului ieftin ajunge în buzunarul furnizorului monopolist MOL sub formă de profit excesiv”, bani care ar alimenta „rețelele de capturare a statului ale lui Orbán”.
Derogare transformată în dependență
După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a permis temporar Ungariei, Slovaciei și Cehiei să continue importurile de petrol rusesc. Dacă Praga a renunțat complet la aceste achiziții, Budapesta și Bratislava și-au adâncit dependența.
Raportul arată că „Rusia a reprezentat peste 92% din importurile de țiței ale Ungariei”, față de 61% înainte de începutul războiului. CSD afirmă că această situație nu este rezultatul unor limitări tehnice sau logistice, ci al deciziilor politice: „Ungaria și-a adâncit dependența de petrolul rusesc, transformând o scutire temporară a UE într-o lacună permanentă în regimul de sancțiuni”.
Analiza mai arată că statul are la dispoziție și rute alternative. Conducta Adria, care traversează Croația, „are o capacitate suficientă” pentru a acoperi necesarul Ungariei și Slovaciei, iar taxele de tranzit sunt de „1,7 ori mai mici” decât cele ale conductei rusești Druzhba, ce trece printr-o zonă de război.
Carburantul rusesc – mai ieftin, dar nu și pentru cetățeni
Între ianuarie 2024 și august 2025, petrolul rusesc a fost „cu aproximativ 20% mai ieftin” decât cel non-rus. Totuși, conform CSD, „această reducere nu s-a tradus în prețuri mai mici pentru consumatorii maghiari”.
Chiar și cu această economie, Ungaria a înregistrat „prețuri medii săptămânale ale combustibililor înainte de impozitare cu 18% mai mari” decât în Cehia. MOL ar fi vândut produsele finite la prețuri similare cu cele ale altor piețe din regiune, maximizând diferența de profit.
Mai mult, raportul atrage atenția asupra influenței politice: „trei fundații legate de prim-ministrul Viktor Orbán controlează 30,49% din MOL”, iar profiturile companiei ar alimenta „unele dintre cele mai influente rețele de capturare a statului din Ungaria”.
Context electoral tensionat
Analiza CSD apare cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din aprilie, în care Viktor Orbán se confruntă cu un challenger considerat cel mai credibil din ultimul deceniu, Péter Magyar. Premierul și-a construit discursul electoral pe ideea că guvernul a reușit să păstreze costurile energiei la nivel redus – afirmație pe care raportul o contestă direct.
Studii anterioare arătau că rafinăriile ungare pot procesa fără probleme țiței non-rus, iar CSD reamintește că țări precum Bulgaria și Cehia, după ce au renunțat la petrolul rusesc, „nu au suferit șocuri de aprovizionare și au menținut unele dintre cele mai scăzute prețuri la combustibil din UE”.
CSD cere intervenția UE
Cercetătorii recomandă Uniunii Europene să accelereze legislația care ar interzice importurile de petrol rusesc în Ungaria și Slovacia. „Etapa finală a decuplării energetice a Europei de Rusia este la îndemână. Ce mai rămâne este voința politică de a elimina lacunele”, concluzionează autorii documentului.
Guvernul Ungariei și compania MOL nu au transmis, deocamdată, un punct de vedere oficial privind concluziile raportului, mai precizează CNN.
