Eurodeputaţii au susţinut cu 458 de voturi pentru, 140 împotrivă şi 44 abţineri acest împrumut pentru perioada 2026-2027, relatează AFP.
Această sumă va fi finanţată printr-un împrumut al Uniunii Europene pe pieţele financiare, iar dobânzile – aproximativ trei miliarde de euro pe an – vor fi plătite din bugetul european.
Acest lucru nu va avea niciun impact asupra contribuţiilor bugetare ale Republicii Cehe, Ungariei şi Slovaciei, care nu participă la acest mecanism.
Acordul prevede că Ucraina va rambursa împrumutul UE numai după ce Rusia îi va plăti despăgubiri de război, odată ce conflictul se va încheia.
60 de miliarde de euro vor fi utilizate de Kiev pentru a investi în capacităţi ale industriei de apărare şi pentru a achiziţiona echipamente militare, în timp ce 30 de miliarde vor fi utilizate de Ucraina pentru a-şi acoperi nevoile bugetare, cu condiţia realizării unor reforme.
Primele plăţi ar putea avea loc în aprilie.
Conform proiecţiilor Fondului Monetar Internaţional, nevoile de finanţare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027 se ridică la 135,7 miliarde de euro.
După închiderea robinetului american decisă de preşedintele Donald Trump, Uniunea Europeană se angajează să preia două treimi, restul urmând să fie asigurat de alţi aliaţi ai Ucrainei, precum Norvegia sau Canada.
„Sprijinul acordat Ucrainei se bazează pe un număr mic de ţări, iar Europa îşi asumă cea mai mare parte. Este onoarea noastră şi este în interesul nostru, deoarece este în joc securitatea noastră”, a subliniat eurodeputata centristă Nathalie Loiseau (grupul Renew) în plenul parlamentului de la Strasbourg.
Vocile de extremă dreapta au contestat acest împrumut şi au încercat în zadar să obţină amânarea votului.
Odată cu împrumutul UE, s-a acordat preferinţă industriei europene de apărare pentru furnizarea armelor, dar sunt prevăzute excepţii pentru anumite ţări, dacă au semnat un parteneriat de apărare şi securitate cu UE şi dacă sunt deja mari contribuabili la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Aceşti 90 de miliarde de euro au fost în centrul summitului european din decembrie, de la Bruxelles.
În loc de un împrumut european pentru finanţarea acestui ajutor, Germania a insistat în zadar să se recurgă la activele ruseşti îngheţate în Europa.
Dar Berlinul s-a lovit de reticenţa Belgiei, unde se află cea mai mare parte a acestor active, şi de îngrijorarea anumitor ţări cu privire la încălcarea normelor financiare internaţionale.
