Sunt amenințări care pornesc de la perturbarea aeroporturilor și sabotarea infrastructurii energetice, până la operațiuni hibride și activități cu caracter militar. Într-un context marcat de incidente repetate și de lecțiile războiului din Ucraina, Comisia Europeană a prezentat un Plan de acțiune privind securitatea dronelor și contracararea acestora, menit să întărească prevenția, detectarea și răspunsul la nivelul întregii Uniuni.
Documentul pleacă de la o realitate incontestabilă: dronele au devenit o componentă structurală a economiei și societății europene, cu aplicații civile în construcții, energie, agricultură, transport sau intervenții de urgență. În paralel însă, aceeași tehnologie, accesibilă și ușor de adaptat, este exploatată tot mai frecvent de actori statali și non-statali pentru a testa vulnerabilitățile de securitate ale statelor membre.
O piață în expansiune, o vulnerabilitate în creștere
Potrivit Comisiei, piața dronelor comerciale aeriene ar putea ajunge la aproximativ 14,5 miliarde de euro până în 2030, cu perspective de a depăși 50 de miliarde de euro în anii următori. Această dezvoltare rapidă a fost însoțită de o creștere accelerată a numărului de operatori: până la finalul lui 2024, peste două milioane de operatori de drone erau înregistrați în Uniunea Europeană.
În același timp, incidentele recente au scos la iveală limitele cadrului actual de securitate. Drone neidentificate au încălcat spațiul aerian al statelor membre, au dus la suspendarea operațiunilor aeroportuare și au provocat situații de risc pentru aviația civilă. Impactul nu se limitează însă la spațiul aerian, ci afectează direct protecția infrastructurilor critice, frontierelor externe, porturilor, huburilor de transport și spațiilor publice aglomerate.
În sectorul energetic, dronele au fost folosite pentru a perturba funcționarea centralelor electrice, a parcurilor eoliene și solare, a sistemelor de termoficare și a transportului de energie, demonstrând potențialul lor de a submina securitatea aprovizionării și reziliența economică.
Amenințări hibride și actori greu de identificat
Comisia atrage atenția că în spatele acestor incidente se află o paletă largă de actori: de la persoane care acționează neglijent sau infracțional, până la rețele de crimă organizată, organizații teroriste și actori statali sau afiliați statelor. Acțiunile acestora „estompează deliberat granița dintre domeniul civil și cel militar” și exploatează caracterul transfrontalier al pieței interne și al infrastructurilor comune.
În acest context, un incident care afectează un stat membru este tratat ca o amenințare la adresa întregii Uniuni, ceea ce face necesară o abordare coordonată la nivel european. Planul de acțiune răspunde astfel solicitărilor venite din partea Consiliului European și a Parlamentului European pentru o reacție unitară în fața amenințărilor generate de utilizarea malițioasă a dronelor.
Pregătire: tehnologie, industrie și reguli mai stricte
Prima componentă majoră a planului vizează creșterea rezilienței și a nivelului de pregătire. Comisia propune accelerarea dezvoltării tehnologice și a capacităților industriale pentru drone și sisteme antidronă, atât în domeniul civil, cât și în cel al apărării.
Pentru a evita fragmentarea și risipa de fonduri, Bruxelles-ul anunță un cadru coordonat de investiții, construit pe cinci piloni. Printre aceștia se numără realizarea unei cartografieri civil-militare a industriei, testarea rapidă a soluțiilor inovatoare prin „regulatory sandboxes”, dezvoltarea unor centre europene de testare și expertiză și introducerea unor cerințe de siguranță și scheme de certificare pentru sistemele antidronă.
Un element-cheie este modernizarea cadrului legislativ. Comisia va propune un „Drone Security Package”, care prevede, printre altele, extinderea obligației de înregistrare și identificare la toate dronele cu o greutate de peste 100 de grame, precum și măsuri pentru a împiedica decolarea dronelor care nu pot fi identificate.
Infrastructuri critice, frontiere și spații publice
Planul acordă o atenție specială protecției infrastructurilor critice, în linie cu Directiva privind reziliența entităților critice. Statele membre sunt încurajate să implementeze rapid această directivă și să participe la teste de stres pentru a evalua rezistența infrastructurilor la incursiuni cu drone.
Domeniul maritim este considerat deosebit de vulnerabil, din cauza riscurilor generate de drone aeriene, de suprafață și subacvatice. Comisia propune extinderea funcțiilor de supraveghere maritimă și lansarea unor proiecte-pilot pentru creșterea gradului de conștientizare situațională în zonele sensibile.
La frontierele externe, dronele sunt folosite atât pentru supraveghere legitimă, cât și pentru activități ilegale, precum recunoașterea rutelor de patrulare sau facilitarea migrației ilegale și a contrabandei. În acest sens, Frontex va avea un rol sporit în testarea și implementarea soluțiilor antidronă.
Detectare: de la senzori clasici la rețele 5G
Un alt pilon esențial este îmbunătățirea capacităților de detectare, urmărire și identificare. Comisia subliniază necesitatea integrării mai multor surse de date și a utilizării unor sisteme multisenzor, care să combine radar, senzori acustici, camere termice și soluții bazate pe inteligență artificială.
O noutate importantă este valorificarea rețelelor de telecomunicații, în special a infrastructurii 5G, pentru detectarea dronelor conectate și neconectate. Conceptul de „digital airspace” și tehnologiile de tip Integrated Sensing and Communication ar putea transforma antenele mobile în instrumente de supraveghere aeriană, cu aplicații atât civile, cât și militare.
Răspuns și solidaritate europeană
În cazul unui incident, răspunsul operațional rămâne responsabilitatea statelor membre. Totuși, Comisia propune mecanisme de sprijin și solidaritate, inclusiv exerciții anuale la nivelul UE, achiziții comune de sisteme antidronă și crearea unor echipe rapide europene de intervenție antidronă, care să poată fi mobilizate la cererea unui stat membru.
Pe termen mediu, Bruxelles-ul ia în calcul elaborarea unui cadru european dedicat contracarării dronelor, care să reducă fragmentarea legislativă și să clarifice rolurile autorităților publice și ale operatorilor privați de infrastructuri critice.
Lecțiile războiului și pregătirea pentru viitor
Planul de acțiune se înscrie și într-o strategie mai amplă de consolidare a capacității de apărare a Uniunii, în contextul în care dronele au devenit un element central al conflictelor moderne. Experiența Ucrainei este menționată explicit ca sursă de lecții privind integrarea sistemelor de comandă și control, detectarea amenințărilor și utilizarea unor soluții eficiente din punct de vedere al costurilor.
Prin acest plan, Comisia Europeană încearcă să răspundă simultan unei duble provocări: protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice, dar și crearea condițiilor pentru dezvoltarea unei industrii europene competitive în domeniul dronelor.
