Bătălia pentru Marea Neagră, partea a II-a. În Marea Neagră, încă de dinainte de război, granițele trasate pe apă prin convenții internaționale diferă de cele stabilite în aer.
O bună parte din spațiul aerian de deasupra zonei noastre economice exclusive este revendicată acum de Rusia, care a amenințat că aeronavele riscă să fie doborâte dacă încalcă granițele.
În 2022, două nave de război rusești s-au apropiat și ele de platforma Ana. Este genul de situație pe care va trebui să-l gestionăm de acum încolo. La bordul elicopterelor se urcă soldați ai forțelor speciale și sunt duși până la locul unde trebuie să intervină. Fie că trebuie să urce la bordul unei nave sau pe o platformă petrolieră.
Pilot: „În ultimii ani, de două ori pe an, planificăm și organizăm exerciții de inserare a forțelor de operații speciale la platformele maritime”.
Înainte de război, Marina Rusă bloca în mod regulat perimetre uriașe din Marea Neagră sub pretextul desfășurării de exerciții militare. Apar cu roșu pe hartă.
George Scutaru, expert în securitate: „Rusia a folosit intens asemenea modalitate, e un exemplu de război hibrid legal warfare, folosirea legală a unor instrumente, dar în exces. În 2019, la un moment dat, în iulie–august, se ajunsese ca un sfert din întreaga suprafață a Mării Negre — repet, întreaga suprafață a Mării Negre — fusese blocată de ruși sub pretextul exercițiilor. Noi am avut perimetre blocate din prima zi de invazie din 24 februarie 2022, undeva până spre august, inclusiv în jurul platformelor Ana. Și a mai blocat un perimetru din iulie 2023 până spre mijlocul lui decembrie 2023, o porțiune a Bulgariei, exact pe unde trece coridorul dintre Odesa și Istanbul”.
În ultimii ani a fost liniște deoarece flota rusă a fost alungată de ucraineni din Sevastopol la Novorossiisk.
Comandor (r) Sandu Mateiu, analist militar: „Fără să aibă flotă, ucrainenii au reușit, prin mijloace asimetrice, să conteste supremația navală a rușilor și să se retragă”.
George Scutaru, expert în securitate: „Și au demonstrat că o țară practic fără flotă a reușit să distrugă 40% din capacitatea navală a Rusiei, folosind foarte inventiv drone aeriene și drone navale”.
Reporter: „O să vedem flota rusă mult mai aproape de noi pentru că o să poată să o mute înapoi dinspre Novorossiisk spre Crimeea, Sevastopol?”
Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic: „Dar dumneavoastră ce credeți, că se vor rușina, băi, să nu-i supărăm pe români, o ținem la Novorossiisk, o băgăm în Marea Caspică? Evident, unde are baza Flota Mării Negre, la Sevastopol. Dacă la Sevastopol tragi o rachetă, un S-400, până la București cât faci? 10 minute, 9 minute, 12 minute”.
George Scutaru, expert în securitate: „Rusia are 7 nave de război, are două fregate, trei corvete, fiecare cu câte 8 lansatoare de rachete Kalibr, și mai are 2 submarine cu câte 4 lansatoare. Rachetele Kalibr pot să lovească orice țintă pe teritoriul României, nu doar Dobrogea”.
În tot acest tablou complicat mai apare un element: Flota Fantomă a Rusiei. Vase comerciale cu proprietari greu de identificat, înregistrate sub steaguri cu reguli maritime permisive și folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale.
În 2024, Eagle S, un vas din flota Fantomă, și-a coborât ancora în mijlocul Golfului Finlandei. A târât-o 100 de kilometri pe fundul mării și a distrus cabluri de date și de electricitate. Finlandezii au fost nevoiți să trimită trupele speciale la bordul navei și au arestat echipajul. Anul acesta, un alt vas a sabotat din nou cablurile din Golful Finlandei în noaptea de Revelion. Rusia a deschis o cutie a Pandorei prin militarizarea vapoarelor comerciale.
Pentru autorități și pentru militari acum începe o misiune foarte grea. Orice vapor comercial ar putea să aibă și gânduri ascunse, ar putea să aibă la bord militari și echipamente de spionaj și este foarte greu să faci diferența între un vapor cu gânduri pașnice, care acționează conform legii, și un vapor care ar putea să aibă la bord echipamente de spionaj sau, mai rău, de sabotaj.
România are resursele naturale din mare, Rusia controlează aerul
Recent, elicopterele Puma Naval au primit senzori optici ultraperformanți, care le permit piloților să observe în detaliu obiective aflate la zeci de kilometri și să transmită imaginile în timp real către navele din zonă sau către unități de la țărm. Deasupra platformei ANA, piloții ne arată pe ecran sonda de foraj Transocean Barents, aflată la zeci de kilometri depărtare, în perimetrul Neptun Deep. Aici însă misiunea de patrulare se oprește, iar elicopterul se întoarce la țărm. Motivul…?
George Scutaru, expert în securitate: „O parte din zona care acoperă zona economică exclusivă este gestionată ca și control aerian nu de România sau de Ucraina de la Odesa, ci este gestionată în prezent de autoritățile ruse ca o consecință a ocupării Crimeei. Este ceea ce se cheamă FIR Simferopol. Marea nu se potrivește cu aerul. O situație extrem de complicată”.
Zăcămintele sunt în marea românească, însă aerul de deasupra lor este controlat de FIR Simferopol. Un spațiu aerian care, din punct de vedere juridic, este al Ucrainei, însă în practică se află sub controlul Rusiei. Iar avioanele și elicopterele riscă să fie doborâte dacă trec pe acolo.
George Scutaru, expert în securitate: „România, dacă ar dori să trimită, ar trebui a notifice în primul rând rușii; noi nu recunoaștem anexarea Crimeei. E o situație deloc ușoară cu care am putea să ne confruntăm în cazului unui dezastru natural, nu înseamnă neapărat un incident militar”.
Într-un răspuns scris, Forțele Navale ne-au confirmat că platforma de foraj Transocean Barents se află în zona controlată de FIR Simferopol. Însă precizează că își vor asuma riscul și au dreptul legal să intervină atât pe aer, cât și pe mare, dacă situația o va impune.
Comandor (r) Sandu Mateiu, analist militar: „Pe mare este cel mai ușor să duci războiul hibrid; pur și simplu, pe mare e foarte ușor să trimiți o mină, e foarte ușor să trimit o dronă, scapi de asumarea responsabilități”.
George Scutaru, expert în securitate: „Cred că pericolul cel mai mare va veni din partea unor operațiuni sub steag fals; asta înseamnă folosirea unor drone navale și să-i blameze pe ucraineni”.
Rușii au testat deja astfel de tehnologii în vara anului trecut, când au pătruns cu o dronă de atac adânc pe Brațul Chilia. Au scufundat vasul Simferopol pe Dunăre, la granița fluvială dintre România și Ucraina. Apoi au filmat și au publicat imaginile. Pe atunci, ministrul Apărării era Ionuț Moșteanu, care ne-a recunoscut că România n-a văzut drona venind și nici dacă a intrat sau nu pe partea românească a Dunării.
Pe timp de pace, instituția din România responsabilă cu coordonarea și protejarea infrastructurii critice este ministerul de Interne. I-am solicitat un interviu ministrului Cătălin Predoiu; nu am primit un răspuns. În loc de interviu, biroul de presă ne-a transmis o înregistrare video filmată de ei, în care apare șeful Centrului de Protecție a Infrastructurii Critice citind un text de pe prompter. Concluzia: totul este sub control. S-au făcut exerciții și avem experți.
Colonel Adrian Tudose, Centrul Național de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice: „Exercițiile amintite au reprezentat o bună ocazie pentru crearea unei rețele de experți în domeniu la nivel interistitutional”.
Autoritățile, luate prin surprindere de războiul din Ucraina
Pare greu de crezut, dar războiul ne-a prins cu două fregate luate de la britanici în anii 2000, fiecare din ele cu un singur tun și fără nicio rachetă la bord. A treia fregată, Mărășești, cât și corvetele sau navele purtătoare de rachete au la bord lansatoare sovietice.
Reporter: „Păi și avem de unde să cumpărăm muniție?”
Sandu Mateiu, analist militar: „Deci vă dați seama, trebuie să discutați cu cei care sunt… În niciun ca nu o să mai putem cumpăra de la Uniunea Sovietică”.
Reporter: „Dar avem de unde, din altă parte?”
Sandu Mateiu: „Nu”.
Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic: „Ne-au cam prins fără nimic pentru că ne-am certat ba cu olandezii, ba cu francezii; n-am fost în stare să ne construim niște fregate, am luat niște fregate acum 20 de ani pe care nici nu le-am înarmat, n-am fost partenieri serioși nici pentru industria de apărare franceză, nici pentru americani. Am promis mult și am făcut puțin sau mai nimic. Și probabil am fost interesați de comisioane și de jocurile politice din spatele acestor decizii privind înarmarea”.
În 2026 vom primi, în sfârșit, cu întârziere, celebrele NAVAL STRIKE MISSILES, rachete anti-navă moderne, cu rază lungă de acțiune, pe care le vom instala atât pe coastă, cât și pe nave, unde vor înlocui arsenalul sovietic. Este genul de armament care poate ține flota rusă la distanță.
Viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române: „Sunt recunoscute ca fiind cele mai bune rachete la nivel mondial. O parte dintre nave vor fi dotate în acest an. În afara nava purtătoare de rachete pe programul safe avem instalarea la bordul celor 2 fregate T-22”.
Tot anul acesta urmează să vină în România prima navă nouă cumpărată după Revoluție. O corvetă din Turcia care ne costă 223 de milioane de euro.
Viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române: „Este în Istanbul astăzi, în șantierul naval din Istanbul. Am mers să vedem această navă cu echipe din cadrul Forțelor Navale Române. Începem pregătirea pe programul de cursuri de pregătire în Turcia, în Danemarca, în Germania pentru echipamentele de la bordul navei”.
Armata va mai cumpăra încă două nave de patrulare și patru corvete, dar acestea vor veni d-abia peste câțiva ani.
În centrul de analiză și simulare au fost realizate scenarii privind modul de reacție în cazul unui atac inamic. Pe baza acestora, armata a elaborat inclusiv un plan de minare a apelor teritoriale. Se fac inclusiv exerciții de pregătire și amplasare a minelor.
Viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române: „Am observat că Ucraina a reușit să oprească debarcarea rusă pe țărmul propriu prin instalarea acestor baraje de mine de apărare. Am început să ne pregătim un plan de minare astfel încât, împreună cu partenerii din alianța nord-atlantică, în orice moment să fim pregătiți să instalăm acest aliniament de apărare”.
Multe dintre detalii sunt secrete, însă șeful Marinei face trimitere la tacticile din Al Doilea Război Mondial.
Viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române: „În cel de-Al Doilea Război Mondial vorbim de acest aliniament al barajelor de mine de apărare care a început de la Sulina până la Vama Veche”.
